Un expert în inteligenţă artificială (AI) susţine că ar trebui să renunţăm la scrolling-ul pe Google şi reţelele de socializare şi să ne îmbunătăţim comportamentele sănătoase, cum ar fi dormitul la prânz, pentru a ne reduce riscul de demenţă.
Oamenii îşi pot reduce riscul de demenţă legată de vârstă dacă îşi exersează creierul în mod corespunzător în loc să piardă timpul făcând scrolling pe reţelele online, susţine un cercetător canadian de top.
Profesorul Mohamed I. Elmasry spune că obiceiurile zilnice simple, cum ar fi somnul de după-amiază şi „antrenarea” memoriei în locul scrollingului pe telefoanele mobile pot creşte şansele de îmbătrânire sănătoasă.
În noua sa carte, iMind: Inteligenţa reală şi cea artificială / iMind: Artificial and Real Intelligence, cu o prefaţă de dr. Aileen Burford-Mason, un specialist în biologie celular, expertul canadian spune că accentul s-a mutat prea departe de inteligenţa naturală (reală/IR) în favoarea inteligenţei AI (maşină sau artificială) - trecerea de la anlog la digital.
În schimb, prof. Elmasry ne îndeamnă să ne cultivăm mintea care, la fel ca smartphone-urile, are „hardware”, „software” şi „aplicaţii”, dar este cu mult mai puternică - şi va dura mult mai mult dacă îi acordăm îngrijirea potrivită.
Profesorul, un expert recunoscut la nivel internaţional în proiectarea microcipurilor şi în AI, a fost inspirat să scrie această carte după moartea cumnatului său din cauza bolii Alzheimer şi a altor persoane foarte apropiate lui, inclusiv a mamei sale, din cauza altor forme de demenţă.
Deşi afirmă că dispozitivele inteligente „devin tot mai inteligente”, el susţine în cartea sa că niciunul nu se apropie de „duplicarea capacităţii, stocării, longevităţii, eficienţei energetice sau capacităţilor de autovindecare ale creierului - minţii umane”.
„Speranţa de viaţă utilă pentru smartphone-urile actuale este de aproximativ 10 ani, în timp ce un creier, respectiv o minte sănătoasă în interiorul unui corp uman sănătos, poate prelungi durata de viaţă la 100 de ani sau mai mult”, scrie expertul canadian.
Inteligenţa creierului este bunul cel mai de preţ pe care îl avem sau îl vom avea vreodată, crede specialistul canadian.
„Măriţi-i potenţialul şi longevitatea având grijă de el de la începutul vieţii, menţinându-vă creierul şi corpul sănătos, astfel încât să poată continua să se dezvolte", scrie expertul canadian.
„Oamenii îşi pot dezvolta şi testa în mod voit memoria prin „jocuri ale creierului” sau făcând exerciţii zilnice pentru creier, ceea ce nu putem face cu memoria smartphone-ului pentru a-l face să dureze mai mult sau pentru a-l încuraja să funcţioneze la un nivel superior", spune el.
În cartea sa, profesorul Elmasry împărtăşeşte o anecdotă despre nepoţii săi care au trebuit să folosească motorul de căutare de pe smartphone-urile personale pentru a afla capitala Cubei, după ce tocmai petrecuseră o săptămână de vacanţă în această ţară cu părinţii lor.
Istorioara ilustrează modul în care tinerii au ajuns să se bazeze pe aplicaţiile smartphone cu inteligenţă artificială în loc să îşi folosească inteligenţa reală (RI), spune el, adăugând: „O memorie bună merge mână în mână cu inteligenţa reală. Creierul uman pur şi simplu nu-şi poate atinge potenţialul maxim fără RI”, spune el.
Volumul conţine informaţii detaliate despre istoria proiectării microcipurilor, învăţarea automată şi inteligenţa artificială şi rolul lor în smartphone-uri şi alte tehnologii.
Cartea explică, de asemenea, cum funcţionează cu adevărat atât inteligenţa artificială, cât şi inteligenţa umană şi cum funcţionează creierul uman, mintea şi memoria, comparând mintea umană şi funcţia creierului cu cele ale smartphone-urilor, ChatGPT şi ale altor sisteme bazate pe AI.
Aducând în prin plan cercetări cuprinzătoare existente, volumul îşi propune să reducă decalajul de cunoştinţe dintre inteligenţa reală şi cea artificială, să abordeze controversele actuale din jurul AI şi să inspire cercetătorii să găsească noi tratamente pentru Alzheimer, alte afecţiuni neurodegenerative şi cancer.
Acesta susţine că inteligenţa artificială actuală sau chiar planificată nu poate egala capacităţile creierului-minţii uman în ceea ce priveşte viteza, precizia, capacitatea de stocare şi alte funcţii. Îmbătrânirea sănătoasă, notează profesorul Elmasry, este la fel de importantă ca şi schimbările climatice, dar nu atrage nici măcar o fracţiune din notorietatea acestui subiect.
Autorul cheamă factorii de decizie politică să adopte o serie de reforme-cheie pentru a promova îmbătrânirea sănătoasă. Printre aceste schimbări, el sugerează că sălile de bingo, populare în Statele Unite, ar putea fi transformate de la funcţia de divertisment sedentar la cea de centre de învăţare active şi stimulante.
La fel, siesta şi somnul scurt în timpul zilei ne-ar putea ajuta să ne reîmprospăta memoria şi alte funcţii ale creierului şi corpului.
Autorul prezintă, totodată, o serie de sfaturi practice pentru a stimula puterea creierului şi pentru a ne îmbunătăţi IR (inteligenţa reală).
Acestea includ construirea unei memorii „asociative”, care este „dicţionarul de semnificaţii” al creierului, în care acesta adaugă informaţii noi la ceea ce ştie deja.
Cititul unei cărţi cu voce tare sau folosirea tuturor simţurilor la activităţile de zi cu zi ne-ar putea ajuta să profităm pe deplin de experienţele zilnice trăite, spune autorul canadian.
Alte tehnici includ integrarea unei zile de odihnă deplină în timpul săptămânii, revizuirea stilului de viaţă încă de la 20-30 de ani, adoptarea unei diete sănătoase şi eliminarea sau un consum moderat de alcool pentru a reduce riscul de demenţă.
