OMS a deschis la Berlin un hub de informaţii privind pandemiile, pentru a detecta ameninţările la adresa sănătăţii într-o fază timpurie

OMS a deschis la Berlin un hub de informaţii privind pandemiile, pentru a detecta ameninţările la adresa sănătăţii într-o fază timpurie

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a inaugurat miercuri la Berlin un hub de informaţii privind pandemiile, pentru a detecta ameninţările transfrontaliere la adresa sănătăţii într-o fază timpurie şi a monitoriza noile variante ale virusului SARS-CoV-2.

Noul hub va găzdui oameni de ştiinţă şi specialişti din întreaga lume angajaţi pe bază de proiect şi va ajuta guvernele să identifice ameninţările legate de boli infecţioase într-o fază timpurie prin analiza informaţiilor relevante şi a trendurilor de călătorie, a rutelor comerciale sau a interacţiunile om-animal în agricultură.

Acest nou mecanism a fost creat în urma experienţei acumulate în actuale pandemie. Astfel, OMS a anunţat o alertă mondială legată de răspândirea SARS-CoV-3 abia la finalul lunii ianuarie, când virusul circula deja în multe state ale lumii.

Ulterior, organizaţia a ridicat nivelul de alertă mondială de la ‘ridicat’ la ‘foarte ridicat’, pandemia fiind declarată oficial abia în 11 martie.

"Covid-19 a pus în lumină o problemă. Există foarte multe date şi informaţii publice la un anumit moment şi este dificil să îţi dai seama ce se întâmplă", a explicat Oliver Morgan, şeful departamentului pentru evaluare a riscurilor din cadrul OMS, citat de The Guardian.

Potrivit oficialilor instituţiei, OMS procesează în fiecare lună circa 9 milioane de informaţii legate de pandemie sau de evoluţii epidemiologice şi investighează circa 300 de evenimente.

Cu toate acestea, deşi guvernele şi ONG-urile colectează tot mai multe informaţii privind sănătatea publică, bazele de date nu sunt actualizate pentru a facilita comparaţii internaţionale.

Situaţia este cu atât mai vizibilă în prezent, când există multe variante noi ale virusului SARS-CoV-2.

"Una dintre problemele cu care ne confruntăm este că probele clinice nu sunt asociate decât rareori cu informaţii epidemiologice, precum ratele de incidenţă şi de spitalizare. Astfel, chiar dacă identificăm o variantă, nu ştim dacă aceasta are potenţialul de a deveni dominantă", a menţionat Oliver Morgan.

viewscnt