La nivel mondial, AVC constituie cea de-a treia cauză a deceselor înregistrate, după bolile cardiovasculare şi cancer. În fiecare an se înregistrează în Europa un milion de Accidente Vasculare Cerebrale (AVC), iar România este plasată, potrivit ultimelor statistici, în primele trei ţări europene în ceea ce priveşte incidenţa crescută a bolilor cerebrovasculare, precum şi mortalitatea de cauză cerebrovasculară. Din păcate, românii cu AVC sunt afectaţi de lipsa centrelor de neurorecuperare, după cum au atras atenţia medicii neurologi în cadrul celui de-al 17-lea Congres al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN).
Peste 1.000 de participanţi şi-au dat întâlnire online astăzi la cel al-17-lea Congres al SSNN de la Cluj Napoca. Medici rezidenţi, medici specialişti, medici primari şi cadre didactice universitare din 16 ţări: Egipt, Pfilipine, Turcia, Republica Moldova, Ucraina, Uzbekistan, Rusia, Kazahstan, SUA, Germania, Israel, Coreea de Sud, Marea Britanie, Austria, Italia şi România discută despre cele mai noi cercetări ştiinţifice medicale din domeniul neurologiei.
Care vor fi, în anul 2030, metodele terapeutice în ceea ce priveşte reabilitarea pacienţilor care au suferit un Accident Vascular Cerebral? Cum se poate integra un nou dispozitiv de stimulare neurologică, bazat pe interfaţa creier-computer, în reducerea semnificativă a dizabilităţilor generate de apariţia unui Accident Vascular Cerebral? Ce abordări inovative sunt prezentate în Ghidul Academiei Europene de Neurologie şi al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare privind suportul farmacologic în reabilitarea motorie precoce după un accident vascular cerebral ischemic acut? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările care îşi vor găsi răspunsul în cadrul reuniunii ştiinţifice internaţionale de la Cluj-Napoca.
Peste 17 milioane de cazuri noi de AVC sunt depistate anual în întreaga lume. Aproximativ 60% dintre aceşti pacienţi decedează, iar ceilalţi rămân cu diverse grade de dizabilitate permanentă, conform ultimei raportări a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Accidentul Vascular Cerebral (AVC) a accentuat în ultima decadă evoluţii barometrice îngrijorătoare în rândul populaţiei globului, determinând oamenii de ştiinţă să amplifice dezvoltarea conceptelor de prevenţie, al diagnosticării rapide, al tratamentelor inovative şi, în special, cel al neurorecuperării.
România înregistrează cea mai mare mortalitate prin AVC din Europa (21,64%), la nivel naţional fiind a doua cauză de deces, după bolile cardiovasculare. Prevalenta AVC în România este de 0,1% pentru grupa de vârstă sub 40 ani, 1,8% pentru grupa de vârstă 40-55 ani, 4,3% pentru grupa de vârstă 55-70 ani şi 13,9% la vârsta de peste 70 de ani.
Chiar dacă în urmă cu doi ani s-a reuşit extinderea unităţilor medicale speciale (de la 10 la 43) privind tratarea în regim de urgenţă, prin tromboliză a pacienţilor care au suferit un AVC, lipsa centrelor de neurorecuperare a acestora continuă să reprezinte o mare problemă la nivel naţional.
Accidentul Vascular Cerebral este o afecţiune cronică şi implică o monitorizare riguroasă după evenimentul acut, impunându-se totodată un amplu program de reabilitare neurologică. În mod ideal, serviciile de reabilitare sunt furnizate de o echipă multidisciplinară de asistenţă medicală cu pregătire în neurologie, aistenţă medicală de reabilitare, terapie ocupaţională şi terapie de limbaj. Aceste echipe sunt coordonate, în baza unor competenţe aprobate şi a unor protocoale medicale riguroase de către medici neurologi specializaţi în reabilitare. Acestora li se adaugă lucrătorii sociali, psihologi, psihiatrii, consilieri, fizioterapeuţi şi asistenţi medicali specializaţi în reabilitare.
,,Procesul de recuperare neurologică este unul complex, iar finalizarea sa din punct de vedere formal, care în principiu durează 3-4 luni de la producerea unui AVC, nu ar trebui să însemne sfârşitul procesului de reabilitare a pacientului”, a precizat prof. dr. Dafin Mureşanu, preşedintele SSNN şi al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNRS).
Acesta a adăugat că ,,interesul central al cercetătorilor ştiinţifici, precum şi cel al factorilor de decizie constă în necesitatea unei mai bune înţelegeri a impactului neurorecuperării care diferă din punct de vedere al rezultatelor, de la un pacient la altul.”
Supravieţuitorii unui AVC pot urma un astfel de program începând din perioada spitalizării, la domiciliu sau în centre speciale de recuperare. O problemă existentă la nivel naţional, cu care se confruntă pacienţii care au suferit de Accident Vascular Cerebral este dată de lipsa centrelor de recuperare neurologică.
O alta pe care a semnalat-o dr. Ştefăniţă Dima într-un interviu video acordat 360medical.ro este aceea a faptului că nu există o reţea naţională de centre de excelenţă, care să trateze patologiile vasculare.
,,Pe locul 2 ca mortalitate sunt bolile cerebrovasculare, neurovasculare. Undeva la egalitate cu neurovascularul este patologia oncologică. Iar la ora asta patologia oncologică se leagă foarte mult de vasele de sânge. Prin vasele de sânge care hrănesc tumorile noi mergem cu microcatetere şi injectăm nişte substanţe cu care otrăvim tumora respectivă şi după aia stopăm vasele şi tumora diminuează mult în dimensiuni, dacă nu chiar dispare”, a spus specialistul în neuroradiologie intervenţională.
Recomandările medicilor neurologi privind prevenirea apariţiei AVC
- Modificarea stilului de viaţă, în care să predomine activitatea fizică, aceasta fiind dublată de o activitate intelectuală adecvată preferinţelor fiecărui individ, evitându-se tot mai mult, şi pe cât posibil stresul psihosocial.
- Alegerea unei alimentaţii corespunzătoare şi echilibrate care să ne menţină la o greutate corporală optimă ( evitarea grăsimilor saturate, a dulciurilor concentrate, a aditivilor alimentari şi conservanţilor, dar cu o pondere crescută a vegetalelor proaspete care conţin şi o cantitate crescută de fibre vegetale.
- Evitarea fumatului sau renuntarea la fumat, dupa caz.
- Somnul pe timpul nopţii trebuie să fie cât mai constant respectat
- Identificarea şi tratarea promptă şi constantă a tuturor factorilor de risc vasculari şi metabolici:
- Tensiunea arterială crescută să fie controlată periodic începând chiar din perioada adolescenţei;
- Depistarea dislipidemiilor şi corectarea promptă şi constantă a acestora
- Depistarea valorilor glicemice crescute şi corectarea controlată a acestora;
- Depistarea şi tratarea bolilor cardiace care pot evolua independent,
- Depistarea şi terapia adecvată a oricăror altor anomalii biologice care pot creşte riscul vascular.
Trebuie spus că persoanele care au COVID-19 se confruntă cu un risc mai mare de-a face AVC. Peste 20.000 de adulţi americani spitalizaţi cu COVID-19 între ianuarie şi noiembrie 2020 au fost observaţi de către cercetătorii Universităţii din Washington, iar concluzia a fost că riscul de accident vascular cerebral al acestora era mai mare decât în cazul pacienţilor cu alte tipuri de infecţii, inclusiv gripa.
În cazul celor care deja au suferit un AVC, activitatea fizică zilnică este extrem de benefică. Oamenii de ştiinţă canadieni au descoperit că supravieţuitorii accidentelor vasculare cerebrale care trăiesc în comunitate şi petrec 3 până la 4 ore pe săptămână mergând pe jos sau grădinărind sau mergând cu bicicleta timp de 2 până la 3 ore pe săptămână, au un risc de deces cu 54% mai mic din orice cauză.
