Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) a lansat joi Pactul pentru Inovaţie în Sănătate, un document de colaborare cu factorii politici de decizie.
Pactul este structurat pe 4 axe majore: acces rapid şi echitabil la medicamente inovatoare în beneficiul pacienţilor români şi al sistemului de sănătate din România, stimularea cercetării-dezvoltării şi inovaţiei farmaceutice, un sistem de sănătate rezilient şi bazat pe dovezi şi finanţarea adecvată şi predictibilă a medicamentelor inovatoare şi a vaccinurilor.
Pactul pentru Inovaţie în Sănătate a fost lansat joi, în cadrul unui eveniment online care a reunit voci din mediul politic, guvernamental şi administrativ, dar şi reprezentanţi ai pacienţilor, alături de producătorii de medicamente inovative.
"Este cel mai bun moment să punem Sănătatea pe primul plan şi să ne unim cu toţii - factori de decizie, partide politice, asociaţii de pacienţi, experţi, medici si industrie - în jurul acestui Pact al Inovaţiei în Sănătate, pentru a îmbunătăţi rapid sistemul de sănătate şi a răspunde aşteptărilor pacienţilor români”, a declarat preşedinte ARPIM, Alina Culcea, în cadrul evenimentului.
"Noul Guvern are o oportunitate unică de a analiza, prelua şi prioritiza măsurile identificate deja în cadrul documentului de colaborare pe care îl propunem. Astfel, industria farmaceutică inovatoare, care a demonstrat o mobilizare fără precedent în timpul pandemiei de COVID-19, se poziţionează ca partener în creşterea accesului pacienţilor români la medicamente şi soluţii terapeutice inovatoare", a completat preşedintele asociaţiei.
Fiecare dintre cele 4 axe de colaborare se bazează pe date îngrijorătoare cu privire la standardele de îngrijire a pacienţilor şi cuprinde o serie de măsuri care să fie adoptate cu prioritate, pentru corectarea situaţiei.
Astfel, România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană in ceea ce priveşte accesul pacienţilor la inovaţie medicală, finanţarea sistemului de sănătate, investiţii în cercetare şi dezvoltare şi digitalizarea sistemului de sănătate:
„Studiul W.A.I.T.” 2020 arată că în Europa pacienţii pot aştepta între 4 luni şi 2 ani şi jumătate pentru a avea acces la aceleaşi medicamente noi, România aflându-se pe ultimul loc în acest clasament (cu o medie de 883 de zile).
Din 152 de medicamente inovatoare aprobate de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) în perioada 2016-2019, doar 39 (1 din 4) au fost introduse pe lista celor compensate şi gratuite din România până la 1 ianuarie 2021.
Principalele cauze sunt lipsa de aderenţă la termenele legale de evaluare a tehnologiilor medicale, proceduri birocratice şi lipsa unor previziuni bugetare care să asigure finanţarea necesară pentru actualizarea regulată şi predictibilă a Listei de medicamente compensate şi gratuite.
Raportul „Industria farmaceutică în cifre”, publicat de EFPIA 2021, arată că industria farmaceutică inovatoare este cel mai dinamic sector industrial de cercetare-dezvoltare din Europa, investind în 2020 aproximativ 39 miliarde euro în cercetare şi dezvoltare.
România se află pe ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte investiţiile în cercetare - dezvoltare, cu doar 75 milioane euro în 2019, faţă de 8,4 miliarde euro în Germania, 4,4 miliarde euro în Franţa, 339 milioane euro în Polonia, 242 milioane euro în Ungaria sau 91 milioane euro în Bulgaria.
În ceea ce priveşte studiile clinice, un raport lansat de ARPIM şi IQVIA în 2020 arată că, dacă numărul de studii clinice raportat la un milion de locuitori ar fi aliniat cu cele mai performante ţări din regiune, piaţa studiilor clinice din România, de doar 72 milioane euro, ar putea atinge 802 milioane euro.
Cu cheltuieli pentru sănătate de 580 euro pe cap de locuitor, România este pe ultimul loc în UE, conform datelor Eurostat pentru anul 2018.
Potrivit ARPIM, deficienţele privind finanţarea duc în final la zile de viaţă pierdute pentru pacienţii români, România având cele mai mari rate de mortalitate din cauze prevenibile şi tratabile şi de mortalitate infantilă.
"Lipsa unei viziuni pe termen lung şi a unor măsuri ferme de corectare a stării de fapt actuale duc, în final, la zile de viaţă pierdute pentru pacienţii români. Speranţa de viaţă din România, de 75 de ani, este cu aproximativ 7 ani mai redusă faţă de media celor mai dezvoltate 5 state europene", a declarat directorul executiv al ARPIM, Dan Zaharescu.
"La ritmul de recuperare actual al diferenţei, îi vor fi necesari României 27 de ani pentru a atinge aceeaşi speranţă de viaţă cu ţările dezvoltate şi între 40 şi 50 de ani în ritmul existent, pentru scăderea mortalităţii prevenibile", a completat directorul.
Obiectivul final al acestei colaborări, care va fi adresată în prima fază Comisiilor pentru Sănătate din Parlament, este elaborarea unui Pact pentru Inovaţie în Sănătate pentru următorii 2 ani, asumat de toate partidele politice parlamentare, cu 10 direcţii de acţiune concrete care să ducă la creşterea calităţii vieţii pacienţilor români şi la accesul rapid, echitabil şi sustenabil la inovaţie.
Asociaţia subliniază că rolul industriei farmaceutice inovatoare de partener şi contributor cu privire la măsuri strategice din sănătate este pe deplin recunoscut în alte state europene.
Astfel, la nivelul UE există un dialog continuu cu industria pe teme majore de interes precum Programele de Rezilienţă, Planul European de Cancer, Strategia Farmaceutică Europeană, dialog care ar trebui susţinut şi la nivelul statelor membre. Campania de vaccinare împotriva Covid-19 este un alt exemplu de parteneriat cu industria.
În Franţa a fost înfiinţat un Consiliu strategic al industriilor din sănătate, în care industria farmaceutică este partener alături de reprezentanţii autorităţilor, iar recent a fost semnat un acord cadru pe 3 ani (2021-2024).
Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente, care împlineşte anul acesta 25 de ani, este afiliată la Federaţia Europeană a Industriei Farmaceutice (EFPIA), organizaţia europeană care reuneşte cele mai importante companii farmaceutice internaţionale.
Companiile farmaceutice membre ARPIM sunt: Abbvie, Amgen, Angelini, Astellas, AstraZeneca, Bayer, Berlin-Chemie Menarini, Boehringer Ingelheim, Boiron, Bristol Myers Squibb, Chiesi, Eli Lilly, Genesis, Ipsen, Janssen -Johnson & Johnson, Lundbeck, Merck Romania, Merck Sharp & Dohme, Novartis, Novo Nordisk, Pfizer, Roche, Sanofi, Servier, Takeda, UCB şi Vifor.
