Pactul pentru Sănătatea Femeii, un document programatic care cuprinde 10 direcţii de acţiune în domeniul sănătăţii femeii, a fost lansat luni la Palatul Parlamentului, în cadrul proiectului Iniţiativa pentru Sănătatea Femeii. Iniţiativa a fost lansată acum un an, în noiembrie 2023, şi a fost concepută ca un proiect menit să îmbunătăţească sănătatea şi bunăstarea femeilor din România prin coalizarea tuturor factorilor interesaţi din domeniu. Unul dintre pricipalele obiective este scăderea incidenţei cancerului de col uterin, prin vaccinare împotriva HPV, în condiţiile în care România are cea mai importantă contribuţie la incidenţa şi la mortalitatea prin cancer de col uterin din UE.
Propunerile de politici publice din Pactul pentru Sănătatea Femeii se concentrează pe trei domenii-cheie de intervenţie: prevenţie, comunicare, informare şi conştientizare; infrastructură şi acces la tratamente şi la servicii medicale adecvate; sistemul de sănătate în ansamblu şi politici publice dedicate sănătăţii femeii.
Acest set de propuneri şi recomandări de politici publice reprezintă un pachet comprehensiv de măsuri, incluzând prevenirea şi tratamentul bolilor cronice, accesul la tratamente şi servicii medicale adecvate şi educaţie în domeniul sănătăţii.
Măsurile propuse au rezultat în urma unor dezbateri regionale şi discuţii purtate în comunităţile locale, care au conturat numeroase idei şi propuneri pentru elaborarea politicilor publice şi a măsurilor în domeniul sănătăţii femeii, care au fost sintetizate într-un set de 10 direcţii de acţiune în domeniul sănătăţii femeii.
Pactul pentru Sănătatea Femeii se adresează, în egală măsură, partidelor politice şi decidenţilor, dar şi tuturor susţinătorilor iniţiativei din mediul de afaceri, academic şi societatea civilă, obiectivul principal fiind acela de a creşte nivelul de conştientizare în jurul măsurilor propuse şi de a genera adoptarea unor măsuri pe zona de sănătate a femeii.
Pentru a îmbunătăţi sănătatea femeilor din România, pactul consideră că este esenţial să fie adoptate politici publice care să acopere aspecte medicale, economice, de pe piaţa muncii, servicii sociale şi educaţie.
Printre propunerile de politici publice care sunt cuprinse în Pact se numără diagnosticarea timpurie a bolilor în rândul femeilor prin programe de screening segmentate, implicarea medicilor de familie pentru o mai bună prevenţie şi promovarea beneficiilor vaccinării anti-HPV.
În prezent, măsurile de prevenţie prin vaccinare în domeniul oncologic sunt adesea subapreciate sau prea puţin cunoscute de către publicul larg.
Vaccinarea împotriva virusului papiloma uman (HPV) joacă un rol crucial în prevenirea cancerului de col uterin, precum şi a altor afecţiuni asociate cu această infecţie.
Statisticile oficiale arată că România are cea mai importantă contribuţie la incidenţa şi la mortalitatea prin cancer de col uterin din UE.
Astfel, circa 12% din femeile nou diagnosticate cu cancer de col uterin (circa 1 din 8 cazuri) şi 13% din decesele survenite (circa 1 din 8 cazuri) în toate cele 27 de state membre UE provin din România.
Cu 3,368 de cazuri noi înregistrate la nivelul anului 2022 şi 1.793 de decese, România înregistrează cele mai ridicate rate de incidenţă şi mortalitate prin cancerul de col uterin din Uniunea Europeană, ce sunt de 2,7, respectiv, 3,2 ori mai mari decât media europeană.
În acest moment, vaccinarea împotriva infecţiilor cu HPV este compensată în România în proporţie de 100% pentru fete şi băieţi cu vârsta între 11 şi 18 ani (inclusiv), pe baza unei reţete compensate eliberate de medicul de familie sau de medici de orice altă specialitate aflaţi în contract cu casele de asigurări de sănătate, şi 50% pentru femei, până la vârsta de 46 de ani.
Pactul pentru Sănătatea Femeii cuprinde şi recomandări privind programe de educare şi de informare, dezvoltarea reţelei de medicină de familie şi implicarea crescută a asistenţei medicale comunitare şi a mediatorilor sanitari, revizuirea periodică a politicilor referitoare la pachetele de investigaţii medicale compensate, finanţarea adecvată pentru a oferi acces rapid şi echitabil la tratamente inovative, acordarea unor tichete sau vouchere pentru un pachet de investigaţii de prevenţie pentru femei acordate pe niveluri de risc aferente categoriilor de vârstă şi sprijin pentru reinserţia femeilor în viaţa socio-profesională.
“Iniţiativele care aduc schimbări pozitive în accesul la îngrijiri medicale şi prevenţie pentru femei trebuie susţinute cu prioritate, astfel încât fiecare femeie să aibă acces la tratamente adecvate şi la resursele necesare. Un astfel de exemplu este Iniţiativa pentru Sănătatea Femeii, un proiect care nu doar că a evidenţiat nevoile reale ale populaţiei, dar a şi facilitat o bună colaborare între autorităţi, colaborare care trebuie să continue”, a declarat Nicoleta Pauliuc, preşedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat.
"Prin Pactul prezentat astăzi, care propune un set cuprinzător şi bine documentat de recomandări de politici publice, suntem mai aproape de soluţiile la problemele oncologice ale femeilor, care reprezintă o mare provocare de ordin medical, dar şi de ordin economic şi social", a completat senatoarea.
Potrivit participanţilor la dezbatere, aceste măsuri pot crea un impact pozitiv pe termen lung, pot proteja sănătatea femeilor şi pot contribui la consolidarea unui sistem de sănătate capabil să răspundă provocărilor actuale.
“ Campanii de informare la nivel local, formarea continuă a acestor specialişti şi asigurarea tuturor resurselor de care aceştia au nevoie sunt extrem de importante dacă ne dorim ca toate femeile din România să aibă acces la servicii adecvate de screening, oferite cu demnitate şi în siguranţă”, a precizat Andrada Cilibiu, expertă în drepturi sexuale şi reproductive, Centrul FILIA.
În prezent, România este în urma multor ţări europene în privinţa sănătăţii femeilor, iar printre măsurile propuse se numără extinderea prevenţiei, a programelor de screening şi accesul la tratamente în stadiu incipient.
"Au existat progrese incredibile în terapii care au transformat cancerul dintr-o condamnare la moarte într-o afecţiune tratabilă. Avem nevoie de finanţare adecvată, iar femeile merită acces la aceste tratamente aici, în România – nu ani mai târziu, nu după ce s-au luptat în instanţă sau au căutat îngrijire în străinătate, ci aici, acum, când au cea mai mare nevoie”, a susţinut Marcelo Pascual-Morales, manager general al MSD România şi Republica Moldova.
