Polonia a începu să producă hiperimunoglobulină anti-Covid-19 din plasmă convalescentă, în timp ce autorităţile române sunt dezinteresate de acest tratament, refuzând sprijinul unei companii private pentru obţinerea medicamentului, arată compania Besmax Pharma Distribution (BPHD), într-un comunicat.
În 18 august 2020, laboratoarele Biomed Lublin au început producţia primului lot polonez de hiperimunoglobulină anti-Covid-19, realizată din plasmă donată de persoanele vindecate de Covid-19 din Polonia.
"România putea fi şi ea printre primele ţări din Europa şi din lume care produce hiperimunoglobulină anti-COVID-19, dar obtuzitatea şi dezinteresul autorităţilor române au făcut ca şi acest proiect să fie ratat", arată compania, în comunicat.
BPHD, compania care a donat statului român 18 aparate de plasmafereză pentru recoltarea plasmei convalescente, a propus Ministerului Sănătăţii, la sfârşitul lunii iunie, sponsorizarea producţiei de hiperimunoglobulină anti-Covid-19, dar oferta sa a fost ignorată, potrivit oficialilor companiei.
Compania a înaintat, în 24 iunie 2020, o propunere adresată ministrului Sănătăţii, Nelu Tătaru şi semnată de directorul general al BPHD, Florin Hozoc, prin care se oferea să acopere toate costurile de transport în străinătate pentru plasma convalescentă anti-SARS-CoV-2 recoltată de la pacienţii români, precum şi costurile de fabricare şi aducere în România a hiperimunoglobulinei anti-Covid-19, ce urma să fie produsă din această plasmă.
"Ne-am arătat atunci disponibilitatea de a susţine financiar producţia primelor 3.000 de flacoane de hiperimunoglobulină anti-Covid-19, pentru care ar fi fost necesari 3.000 de litri de plasmă convalescentă, precizând însă şi faptul că – în condiţiile cantităţilor limitate de plasmă convalescentă recoltate în România – putem organiza şi procesarea unei cantităţi mult mai mici, de doar 100 de litri de plasmă convalescentă, astfel încât primii pacienţi români să aibă acces la hiperimunoglobulină anti-Covid-19 chiar din cursul lunii august", afirmă directorul companiei.
Autorităţile nu s-au arătat interesate de această ofertă, astfel că România nu are hiperimunoglobulină anti-Covid-19, iar cantităţile de plasmă convalescentă pe care le recoltează sunt extrem de mici.
"Facem un nou apel la statul român şi la Ministerul Sănătăţii să ia măsurile necesare pentru creşterea colectării de plasmă convalescentă, precum şi pentru alocarea cantităţilor de plasmă necesare fabricării hiperimunoglobulinei anti-Covid-19.
Menţionăm că acest medicament are o eficienţă mai mare decât simpla plasmă convalescentă şi are avantajul de a putea fi stocat şi transportat mult mai uşor", mai arată comunicatul.
DOSAR CU ŞINĂ OBLIGATORIU PENTRU DONATORI
Recent, Ministerul Sănătăţii a susţinut căar fi simplificat procedurile pentru donarea de plasmă de către persoanele vindecate de Covid-19 în vederea tratării pacienţilor cu forme grave ale bolii internaţi în ATI.
Această simplificare s-ar fi realizat prin modificarea metodologiei de recoltare şi testare a plasmei umane de la pacienţii cu Covid-19 vindecaţi.
Ordinul prin care s-a realizat modificarea arată că “dosarul cu şină” rămâne piesa de bază în arsenalul oricărui donator care încearcă să ajute la tratarea pacienţilor cu Covid-19.
Noul ordin (nr. 1.421/2020) a eliminat cerinţa ca donatorii de plasmă să fi fost internaţi în prealabil în spital şi criteriul de eligibilitate care solicita ca donatorul să prezinte 2 teste RT-PCT negative.
Însă birocraţia de bază a rămas aceeaşi: donatorul potenţial trebuie să se înarmeze cu multă răbdare şi să îşi facă un dosar cu şină cu mai multe documente, în funcţie de situaţia sa (internat, neinternat etc), fără care nu este acceptat la centrele de transfuzii pentru a dona plasmă.
În alte state din Uniunea Europeană, astfel de date sunt extrase din registrele naţionale ale pacienţilor care au fost infectaţi cu Covid-19 şi s-au recuperat. În România nu există, însă, un astfel de registru, fiindcă autorităţile nu l-au creat.
