Noi cercetări promiţătoare pentru a trata boala Alzheimer şi pentru a vaccina împotriva acesteia efectuate de o echipă de oameni de ştiinţă din Marea Britanie şi Germania au condus la dezvoltarea unui posibil tratamentul pe bază de anticorpi, cât şi a unui vaccin pe bază de proteine. Ambele abordări au redus simptomele Alzheimer în modele realizate la şoareci.
În loc să se concentreze pe proteina beta-amiloid din plăcile din creier, care sunt frecvent asociate cu boala Alzheimer, tratamentul cu anticorp şi vaccinul ţintesc o versiune diferită a proteinei, respectiv forma sa solubilă, considerată a fi extrem de toxică.
Proteina beta-amiloid există în mod natural sub forma unor şiruri de molecule foarte flexibile, în soluţie, care se pot uni pentru a forma fibre şi plăci.
În boala Alzheimer, o mare parte dintre aceste şiruri de molecule sunt scurtate de către anumiţi compuşi şi devin ‚trunchiate‘, iar acum echipa de cercetare crede că aceste forme ale proteinei sunt, de fapt, cele esenţiale pentru dezvoltarea şi progresia bolii.
„În studiile clinice, niciunul dintre tratamentele potenţiale care dizolvă plăcile amiloide din creier nu a arătat prea mult succes în ceea ce priveşte reducerea simptomelor Alzheimer. Unele chiar au arătat efecte secundare negative. Astfel, am decis asupra unei abordări diferite. Am identificat un anticorp la şoareci care poate neutraliza formele trunchiate solubile de beta-amiloid, fără să se lege de formele normale ale proteinei, sau de plăci", spune profesorul Thomas Bayer, de la Centrul Medical Universitar Göttingen.
Echipa de cercetare a adaptat acest anticorp astfel încât sistemul imunitar uman să nu-l recunoască ca fiind străin şi să-l accepte. Când echipa din Leicester a analizat cum şi unde acest anticorp ‚umanizat', numit TAP01_04, se leagă de forma trunchiată a beta-amiloidei, echipa a avut o surpriză. Ei au descoperit că proteina beta-amiloid se pliase pe sine într-o structură hairpin (ac-de-păr), structură care se formează atunci când două segmente ale aceleiaşi molecule se pliază una pe cealaltă.
„Această structură nu a mai fost văzută până acum în beta-amiloid. Însă, descoperirea unei astfel de structuri definite a permis echipei să proiecteze această regiune a proteinei pentru a stabiliza forma hairpin şi a se lega de anticorp în acelaşi mod. Ideea noastră a fost că această formă proiectată de beta-amiloid ar putea fi folosită ca vaccin, care să declanşeze sistemul imunitar pentru a face anticorpi de tip TAP01_04", a explicat profesorul Mark Carr, de la Institutul de Biologie Structurală şi Chimică a Universităţii din Leicester.
Când grupul de cercetare a testat la şoareci proteina beta-amiloid proiectată a descoperit că şoarecii care au primit acest ‚vaccin‘ au produs anticorpi de tip TAP01.
Grupul Göttingen a testat apoi atât anticorpul ‚umanizat' cât şi vaccinul beta-amiloid proiectat, numit TAPAS, în două modele diferite de şoareci ale bolii Alzheimer.
Pe baza unor tehnici imagistice similare cu cele utilizate pentru a diagnostica Alzheimer la om, au descoperit că atât anticorpul, cât şi vaccinul au ajutat la restabilirea funcţiei neuronilor, la creşterea metabolismului glucozei în creier, la restabilirea memoriei pierdute şi la reducerea formării de plăci beta amiloide, chiar dacă acestea nu au fost direct vizate.
„Anticorpii umanizaţi TAP01_04 şi vaccinul TAPAS sunt foarte diferiţi de anticorpii sau vaccinurile anterioare pentru boala Alzheimer care au fost testate în studiile clinice, deoarece ţintesc o formă diferită a proteinei. Acest lucru este cu adevărat promiţător şi cu potenţial în tratamentul bolii, fie ca anticorpi terapeutici, fie ca vaccin. Rezultatele de până acum sunt foarte interesante (...). Dacă tratamentul se dovedeşte a fi de succes, ar putea transforma viaţa multor pacienţi", spune dr. Preeti Bakrania, care a făcut parte din echipa de cercetare. Lucrarea a fost publicată recent în Molecular Psychiatry.
„Deşi suntem încă într-un stadiu incipient din punct de vedere ştiinţific, dacă aceste rezultate ar fi replicate în studiile clinice umane, atunci ar putea fi radicale. Ar deschide posibilitatea nu numai de a trata Alzheimer odată ce simptomele sunt detectate, ci şi de a vaccina potenţial împotriva bolii înainte ca simptomele să apară", a mai spus profesorul Mark Carr.
Cercetătorii caută acum un partener care să testeze în studii clinice anticorpul terapeutic şi vaccinul împotriva bolii Alzheimer.
