Medici din Norvegia şi Germania au formulat primele posibile explicaţii pentru cazurile rare de cheaguri în vasele care drenează sângele din creier (CVST) raportate după vaccinarea cu serul AstraZeneca, însă alţi experţi consideră că dovezile sunt insuficiente pentru a susţine aceste teorii.
Joi, comisia de evaluare a riscurilor în materie de farmacovigilenţă (PRAC) a transmis că vaccinul AstraZeneca este sigur şi eficace, însă a precizat că vaccinul poate fi asociat cu apariţia unor cazuri foarte rare de cheaguri sanguine asociate cu trombocitopenie, adică niveluri sanguine scăzute de trombocite (elemente din sânge cu rol în formarea cheagurilor),
cu sau fără sângerări, inclusiv a unor cazuri rare de cheaguri în vasele care drenează sângele din creier (CVST).
Acestea sunt cazuri rare - aproximativ 20 de milioane de persoane din Marea Britanie şi Spaţiul Economic European au fost vaccinate până la 16 martie, iar EMA a evaluat doar 7 cazuri de cheaguri sanguine în mai multe vase sanguine (coagulare intravasculară diseminată - CID) şi 18 cazuri de CVST.
Potrivit EMA, nu a fost dovedită o legătură cauzală cu vaccinul, însă aceasta este posibilă şi va face obiectul unei analize suplimentare.
Însă cercetători din Norvegia şi Germania, state în care au fost raportate câteva astfel de cazuri de cheaguri sanguine, au lansat teoria că vaccinul ar putea, în anumite cazuri rare, declanşa un răspuns imunitar în care organismul produce un tip de anticorpi ce pot avea ca efect formarea de cheaguri.
Astfel, prof. Paal Andre Holme de la Spitalul Universitar din Oslo, care a tratat 3 cadre medicale la care s-au raportat cheaguri de sânge după administrarea vaccinului AstraZeneca, a declarat joi, într-o conferinţă de presă, că echipa sa a descoperit anumite detalii care pot explica evoluţia clinică a acestor pacienţi.
"Suntem doar la începutul cercetătorilor", a avertizat prof. Holme, care nu a transmis alte date care să susţină teoria, subliniază Reuters.
O teorie similară a fost transmisă de o echipă de medici de la Clinica Universitară Greifswald, care a indicat şi un posibil tratament pentru pacienţii care dezvoltă aceste cheaguri de sânge după vaccinare.
Experţi din Statele Unite, consultaţi de Reuters, sunt mai degrabă sceptici în legătură cu această teorie avansată de medici norvegieni şi germani şi avertizează că publicitatea excesivă în legătură cu cazurile de tulburări de coagulare ar putea declanşa o supraraportare din partea medicilor şi o asociere mediatică cu vaccinul AstraZeneca.
O altă posibilă explicaţie a fost lansată chiar de EMA. Dr. Sabine Strauss, care conduce comisia de siguranţă a vaccinurilor din cadrul EMA, a declarat joi că investigaţiile în curs ale agenţiei încearcă să determine dacă aceste evenimente trombotice sunt asociate cu vaccinul sau legătura este pur întâmplătoare.
Totuşi, una dintre teoriile investigate vizează o posibilă asociere între evenimentele trombotice de după vaccinare şi folosirea de contraceptive orale sau graviditatea. Teoria a pornit de la faptul că multe dintre persoanele la care au apărut astfel de evenimente sunt femei tinere.
