Cancerele cutanate non-melanom sunt uşor de tratat dacă sunt surprinse în faze incipiente, însă lipsa tratamentului poate avea efecte extrem de grave, ade aceea este esenţială consultarea rapidă a medicului în caz de suspiciune, a declarat prof. univ. dr. Tudor Eliade Ciuleanu, medic primar oncologie şi profesor la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu”din Cluj-Napoca, în emisiunea 360MEDICAL difuzată la postul B1 TV dedicată cancerelor cutanate non-melanom.
Cancer de piele nu înseamnă doar melanom malign. Există şi alte tumori maligne ale pielii care apar tot mai frecvent, grupate sub denumirea comună de cancere cutanate non-melanom. Persoanele cu pielea foarte deschisă la culoare au cele mai mari riscuri de a dezvolta aceste afecţiuni.
Expunerea la radiaţii ultraviolete este cel mai important factor de risc extern ce poate genera cancer de piele, ce îi afectează mai ales pe cei care lucrează în aer liber. Probabilitatea de a suferi de cancer de piele non-melanom creşte cu până la 100% la cei care lucrează mai mult de 5 ani în aer liber.
“Expunerea cronică neprotejată la soare este incriminată aici. Aceste leziuni ale pielii apar uneori spontan, în zonele cu expunere prelungită la soare şi neacoperite de îmbrăcăminte – 90% apar în aceste zone”, a afirmat prof. Ciuleanu.
“Şi radiaţiile ionizate, radiaţiile X, pot produce aşa ceva şi este în special cazul lucrătorilor din minele de uraniu sau al pacienţilor care au făcut radioterapie. După un timp, la aceştia pot, în zonele iradiate, să apară un astfel de cancer non-melanom”, a completat medicul.
Un alt factor care poate duce la apariţia acestor tipuri de cancer este imunitatea scăzută. La unii pacienţi, astfel de cancere non-melanom pot să apară pe zone ale pielii pe care există vătămări - precum arsuri, cicatrici, infecţii sau răni cu durată lungă de vindecare – sau care intră în contact cu anumite substanţe chimice periculoase (arsenic sau derivate de petrol, în special).
“Noi nu ştim ce fel de leziune este la nivel cutanat, de aceea trebuie să reacţionăm rapid şi să consultăm medicul în caz de suspiciune. Biopsia va tranşa diagnosticul. Cu cât tumora este mai mică şi mergem mai repede la medic, şansele unui tratament mai simplu sunt mai mari”, a precizat profesorul.
Simptomele acestor tipuri de cancer sunt, de obicei, uşor de identificat.
“Ca semne şi simptome avem ulceraţia care nu se vindecă sau o excrescenţă anormală într-o zonă a pielii care este expusă la soare – de cele mai multe ori la nivelul feţei, gâtului, mâinilor, umerilor, braţelor sau spatelui”, a explicat prof. Ciuleanu.
Lipsa tratamentului poate avea efecte grave. “Aceste tipuri de tumori sunt perfect curabile dacă sunt surprinse în faze localizate, incipiente. (..) Netratate, lăsate pe loc, ele progresează local şi se ajunge uneori la forme monstruoase, acel ulcus rodens care este desfigurant”, a menţionat profesorul.
Tratamentul porneşte de la excizie chirurgicală până la crioterapie, radioterapie, geluri cu citostatice şi alte forme de tratament.
“Când boala este mai extinsă, când sunt metastaze la distanţă, avem şi acolo tratamente eficiente. Clasică este chimioterapia, dar în ultimii ani au pătruns în aceste tipuri de tumori şi terapiile biologice – mai ales imunoterapia, pentru care în 2018 s-a luat Premiul Nobel pentru medicină”, a arătat prof. Ciuleanu.
Alte tratamente noi sunt cele ţintite, cu eficienţă ridicată în cazul pacienţilor şi o toxicitate scăzută. În România, ambele tipuri de tratamente sunt decontate prin programul naţional de oncologie.
Anual sunt diagnosticate milioane de cazuri în lume.
“Incidenţa acestor cancere, adică numărul de cazuri noi, a crescut în ultimele decenii de 3-4 ori. Această tendinţă este explicată de faptul că avem o speranţă de viaţă mai mare şi de continuarea fenomenului de expunere la soare, de multe ori neprotejaţi”, a precizat dr. Nicoala Fotin, medic epidemiolog, specialist în politici de sănătate, în aceeaşi emisiune.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a clasificat radiaţia ultravioletă solară ca substanţă cauzatoare de cancer. Totuşi, multe ţări nu recunosc cancerele de piele non-melanom ca boală profesională.
