O statistică la nivelul grupului farmaceutic european în perioada prepandemică arăta că în 2018 farmaciştii din farmaciile comunitare din Europa petrec în medie şase ore din programul lor săptămânal numai pentru a încerca să găsească medicamente deficitare la acel moment. În România timpul este dublu. ,,Pierdem undeva la 20% din timpul în care ar trebui să facem altceva încercând să găsim într-o formă sau alta medicamente care lipsesc din piaţă”, a precizat farm. Răzvan Prisada, vicepreşedintele Colegiului Farmaciştilor România în cadrul dezbaterii ,,Access and Therapies360”, organizată de redacţia 360medical.ro, un eveniment din seria conferinţelor 360 APT, Acces, politici şi terapii.
Accesul pacienţilor la medicamente noi variază în funcţie de ţară. Sunt state din Europa unde pacienţii pot aştepta între 4 luni şi 2 ani şi jumătate pentru a avea acces la aceleaşi medicamente noi. În perioada anterioară pandemiei de COVID-19 România nu stătea deloc bine la acest capitol. Pandemia de COVID-19 a adus însă o acutizare a crizei medicamentelor şi nu doar a celor noi, inovative.
,,Este o situaţie care ne afectează profund pe noi farmaciştii, dincolo de pacienţi pe care-i afectează cel mai direct. Perioada pandemică ne-a adus exemple care ne arată cât de puţin suntem pregătiţi pentru situaţiile de criză la nivel european şi naţional implicit”, a mărturisit Răzvan Prisada, vicepreşedintele Colegiului Farmaciştilor România.
Farmaciştii văd zi de zi efectele măsurilor sistemice prin prisma lipsurilor şi discontinuităţilor în aprovizionare şi a disponibilităţii anumitor medicamente din piaţă.
,,În martie, aprilie anul trecut când dincolo de lipsurile medicamentelor inovative, a medicamentelor scumpe care s-au cronicizat, a apărut o criză de Paracetamol cât se poate de concretă pentru că odată cu introducerea lui în indicaţiile a ceea ce era la momentul respectiv schema de tratament pentru COVID-19 a existat o cerere în primă instanţă masivă şi noi nu ne-am pregătit. Efectiv s-au golit rafturile. Nu mai aveam de unde să luăm, în plus peste noapte au apărut condiţionările la aprovizionare şi dublarea preţului pentru un produs cât se poate de simplu şi a fost nevoie să apelăm la colegii noştri şi la pacienţi pentru a limita eliberările pe o perioadă scurtă acestui produs. La fel, a fost o lipsă de Ibuprofen în piaţa europeană la cel moment, nu mai vorbesc de vitamina C şi alte exemple”, a povestit reprezentantul farmaciştilor, arătând că românii nu s-au confruntat numai cu lipsa produselor scumpe.
Acesta a precizat că pe lângă durata extrem de lungă care există între autorizaţia de introducere pe piaţă şi disponibilitatea în România a unui nou medicament (o medie de 883 de zile), mai există şi situaţia accesului după introducerea sa în lista de medicamente. ,,În multe cazuri chiar şi după ce medicamentul este introdus în listă el tot nu este uşor de găsit pentru pacienţi. Problemele de acces la medicamente şi mai ales la inovaţie sunt o situaţie cronică, o situaţie care nu s-a născut o dată cu pandemia”, a atras atenţia Prisada.
Alina Culcea, preşedintele Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) a spus în cadrul aceleaşi întâlniri online că ,,orice întârziere venită cu precădere din procese administrative, birocratice în special cele legate de publicarea hotărârilor de guvern, a protocoalelor terapeutice, aprobări de preţuri, lipsa fondurilor pot costa dramatic pacientul român atât în zile de viaţă cu calitate scăzută dar şi mai important în zile de viaţă pierdute în cazul patologiilor foarte grave”.
Puteţi citi şi: Marinela Debu, preşedintele APAH-RO: ,,Ar fi destul de grav să marcăm Ziua Mondială a Hepatitelor fără tratament”
