Pandemia de Covid-19 a făcut milioane de victime în lumea întreagă. Aproape 5 milioane de decese la nivel mondial s-au înregistrat din cauza Covid-19. Măsurile luate pentru controlul cât mai eficient al pandemiei, precum vaccinarea, introducerea dozei booster şi menţinerea măsurilor de protecţie au salvat vieţi, sunt binevenite şi încă foarte necesare. Dar există anumite categorii de pacienţi, cum ar fi pacienţii cu sistem imun slăbit, care au nevoie de ceva mai mult pentru a fi protejaţi. Pentru anticorpii monoclonali cu durată lungă de acţiune şi profilaxia Covid-19 la persoanele cu imunosupresie pledează şi Rozalina Lăpădatu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (APAA).
Există numeroase categorii de pacienţi care prezintă o serie de afecţiuni cronice, inclusiv boli autoimune şi au un răspuns inadecvat post vaccinare anti- COVID-19, fiind astfel necesare măsuri complementare de protecţie. Avem în acest moment soluţii complementare vaccinării astfel încât sa poată fi protejate şi aceste persoane?
Mulţi dintre membrii asociaţiei noastre au o serie de afecţiuni autoimune pentru tratamentul cărora sunt utilizate medicamente imunosupresoare. În urma vaccinării anti-COVID, sistemul imun al acestor persoane produce mai puţini anticorpi anti-COVID sau chiar deloc, comparativ cu populaţia generală.
Vorbim despre pacienţii diagnosticaţi cu boli autoimune, boli oncologice şi hematologice, persoanele care au beneficiat de un transplant, pacienţi diagnosticaţi cu imunodeficienţe primare şi secundare, etc. În cazul acestor categorii de pacienţi, chiar dacă este recomandată vaccinarea împotriva COVID-19, indiferent de numărul de doze de vaccin administrate, de cele mai multe ori nu obţinem efectul dorit, sistemul imun al acestor persoane produce foarte puţini anticorpi anti-COVID-19 sau nu produce deloc.
Până acum, pe lângă vaccinare şi metodele cunoscute de protecţie generală faţă de infectarea cu SARS-CoV-2, precum păstrarea distanţei, igiena mâinilor şi purtarea măştii, nu exista o soluţie cu adevărat profilactică pentru aceşti pacienţi sau pentru persoanele care au experimentat reacţii adverse severe documentate la vaccinarea anti-COVID.
Dar din zona de inovaţie medicală vin însă veşti bune. Recent au fost autorizaţi în SUA anticorpii monoclonali cu durată lungă de acţiune pentru profilaxia infecţiei cu SARS-CoV-2. Această terapie este în curs de autorizare şi în Europa, de către Agenţia Europeană a Medicamentului şi, în consecinţă, va fi disponibilă curând şi pentru pacienţii din România.
Care sunt informaţiile care ar trebui să fie cunoscute de către pacienţi referitor la anticorpii monoclonali?
În acest moment anticorpii monoclonali la modul general şi-au dovedit utilitatea în tratarea anumitor afecţiuni precum cancer, boli inflamatorii şi autoimune, boli hematologice, etc. Dar, de curând, au fost dezvoltaţi anticorpi monoclonali folosiţi în profilaxia şi tratamentul infecţiei cu SARS-CoV-2.
Practic, aceste categorii de pacienţi pot beneficia de o terapie care le oferă protecţie împotriva formelor simptomatice de COVID-19. Tot de această soluţie profilactică ar putea beneficia şi persoanele care au experimentat o reacţie adversă severă documentată la vaccinul anti-COVID.
Din păcate, în lipsa registrelor de boală, nu avem o situaţie clară a numărului pacienţilor care suferă de boli cronice şi cu atât mai puţin a pacienţilor care urmează tratament imunosupresor. Ne lipsesc statisticile oficiale. O dată în plus constatăm necesitatea realizării registrelor de pacienţi. Ştim doar că în SUA a fost estimat un procent de aproximativ 2% din populaţia generală care prezintă un grad moderat sau sever de deficit imun şi care ar beneficia de profilaxia COVID-19 cu anticorpi monoclonali cu durată lungă de acţiune.
