O echipă de cercetători ai Centrului Medical al Universităţii Vanderbilt a descoperit unele dintre mecanismele prin care polipii se ,,transformă” în cancer colorectal, stabilind astfel cadrul pentru o supraveghere îmbunătăţită a cancerului folosind medicina de precizie.
Studiul oamenilor de ştiinţă descrie constatările dintr-un atlas transcriptomic şi imagistic cu o singură celulă a celor mai comuni doi polipi colorectali găsiţi la om: adenoame convenţionale şi polipi zimţaţi.
Ei au stabilit că adenoamele apar din expansiunea celulelor stem care sunt determinate de activarea semnalizării WNT, care contribuie la dezvoltarea cancerului, în timp ce polipii zimţaţi devin cancer printr-un proces diferit numit metaplazie gastrică. Descoperirea despre metaplazie a fost surprinzătoare, au spus cercetătorii.
„Plasticitatea celulară prin metaplazie este acum recunoscută ca o cale cheie în iniţierea cancerului şi au existat contribuţii de pionierat în acest domeniu din partea cercetătorilor de aici, la Vanderbilt”, a spus prof. dr. Ken Lau, unul dintre corespondenţii studiului.
Cercetătorii au făcut o analiză integrativă a 128 de seturi de date de mostre de ţesut din 62 de tumori. Ei au efectuat secvenţierea ARN cu o singură celulă, imunofluorescenţă multiplex şi imunohistochimie multiplex pe probe, care au fost colectate de la diferite grupuri de sex, rasă şi vârstă.
Celulele de la polipi zimţaţi nu au prezentat activarea căii WNT şi nici o semnătură de celule stem. Mai mult, cercetătorii au observat că aceste celule aveau gene foarte exprimate, care nu se găsesc în mod normal în colon, ceea ce i-a condus la ipoteza că metaplazia joacă un rol în modul în care polipii zimţaţi devin cancer. Cercetătorii au observat în celulele specifice zimţate gene foarte exprimate care nu se găsesc în mod normal în colon, dar sunt exprimate în stomac, inclusiv MUC5AC, AQP5, TACSTD2 (TROP2), TFF2, MUC17 şi MSLN.
„Propunem o nouă paradigmă în care afectarea colonului proximal, posibil din cauza microbiotei, iniţiază o cascadă metaplazică care poate selecta în cele din urmă căi de supravieţuire/proliferare, cum ar fi activarea mutaţiilor în BRAF”, au scris cercetătorii în lucrare.
„Descoperirile din atlasul nostru pun bazele pentru deschiderea de noi strategii pentru interceptarea progresiei cancerului, inclusiv protocoale de supraveghere mai bune, chimioprevenţie şi terapii cu prebiotice şi probiotice”, a spus Martha Shrubsole, profesor de cercetare în Divizia de Epidemiologie şi unul din autorii cercetării.
Recent o altă cercetare derulată de Facultatea de Medicină a Universităţii din Washington a găsit o legătură între prezenţa crescută a anumitor bacterii intestinale şi cancerul de colon. Prezenţa crescută a anumitor bacterii indică o probabilitate mai mare ca polipii colonului să devină maligni.
,,Cancerul de colon şi rect reprezintă o problemă importantă de sănătate publică. Este situat pe locul III ca incidenţă între cancere, după cancerul pulmonar şi cancerul de sân, dar este situat pe locul II ca mortalitate şi chiar pe locul I în Europa Centrală şi de Sud-Est”, a declarat prof. univ. dr. Adrian Săftoiu, medic primar gastroenterologie la Ponderas Academic Hospital, într-un interviu în exclusivitate pentru 360medical.ro.
