Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Leeds au dezvoltat un sistem de inteligenţă artificială (AI) care poate analiza scanările oculare efectuate în timpul unei vizite de rutină la un optician sau la o clinică oftalmologică şi poate identifica atât pacienţii cu risc crescut de infarct miocardic, cât şi cei cu boli de inimă.
Medicii au recunoscut că modificările vaselor de sânge mici din retină sunt indicatori ai unor boli vasculare mai ample, inclusiv ale unor probleme cu inima. În cercetarea, condusă de Universitatea din Leeds, au fost folosite tehnici de învăţare profundă pentru a antrena sistemul AI să citească automat scanările retinei şi să identifice acele persoane care, în anul următor, ar putea avea un atac de cord.
AI a avut o precizie între 70% şi 80%, astfel că medicii ar putea folosi ca un al doilea mecanism de trimitere pentru investigaţii cardiovasculare aprofundate.
Utilizarea învăţării profunde în analiza scanărilor retinei ar putea revoluţiona modul în care pacienţii sunt examinaţi în mod regulat pentru boli de inimă.
„Bolile cardiovasculare, inclusiv atacurile de cord, sunt principala cauză de deces precoce la nivel mondial şi al doilea cel mai mare ucigaş din Marea Britanie. Această tehnică deschide posibilitatea de a revoluţiona screening-ul bolilor cardiace. Scanările retinei sunt relativ ieftine şi sunt utilizate în mod obişnuit în multe cabinete de optică. Ca urmare a screening-ului automat, pacienţii care prezintă un risc ridicat de a se îmbolnăvi de inimă ar putea fi îndrumaţi către un specialist cardiolog”, e de părere profesorul Alex Frangi, de la Universitatea din Leeds.
Chris Gale, profesor de medicină cardiovasculară la Universitatea din Leeds şi cardiolog consultant la Leeds Teaching Hospitals NHS Trust, unul dintre autorii cercetării, e de părere că „sistemul AI are potenţialul de a identifica persoanele care participă la un screening oftalmologic de rutină şi care prezintă un risc viitor mai mare de boli cardiovasculare, prin care tratamentele preventive ar putea fi începute mai devreme pentru a preveni bolile cardiovasculare premature”.
Sistemul AI a analizat scanările retinei şi scanările cardiace de la peste 5.000 de persoane şi a identificat asocieri între patologia retinei şi modificările inimii pacientului.
Odată ce modelele de imagine au fost învăţate, sistemul AI putea estima dimensiunea şi eficienţa de pompare a ventriculului stâng, una dintre cele patru camere ale inimii, doar din scanările retinei. Un ventricul mărit este asociat cu un risc crescut de boli de inimă.
Cu informaţii despre dimensiunea estimată a ventriculului stâng şi eficienţa sa de pompare combinate cu date demografice de bază despre pacient, vârsta şi sexul acestuia, sistemul AI ar putea face o predicţie cu privire la riscul de atac de cord în următoarele 12 luni.
În prezent, detaliile despre dimensiunea şi eficienţa de pompare a ventriculului stâng al unui pacient pot fi determinate doar dacă au teste de diagnostic precum ecocardiografia sau imagistica prin rezonanţă magnetică a inimii. Aceste teste de diagnosticare pot fi costisitoare şi sunt adesea disponibile doar într-un cadru spitalicesc, făcându-le inaccesibile pentru oamenii din ţările cu sisteme de asistenţă medicală mai puţin bine resurse – sau crescând inutil costurile de asistenţă medicală şi timpii de aşteptare în ţările dezvoltate.
„Sistemul AI este un instrument excelent pentru dezlegarea tiparelor complexe care există în natură şi asta este ceea ce noi am găsit aici – modelul complicat al modificărilor retinei legate de modificările inimii”, a precizat Sven Plein, profesor de imagistică cardiovasculară a British Heart Foundation la Universitatea din Leeds şi unul dintre autorii lucrării de cercetare.
