Schimbările climatice reprezintă o ameninţare imediată şi catastrofală la adresa sănătăţii umane la nivel mondial, a avertizat vineri directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) cea mai înaltă instanţă a ONU, în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ). El a explicat că efectele schimbărilor climatice „fac ravagii asupra oamenilor şi asupra sănătăţii acestora, perturbând societăţile, economiile şi dezvoltarea" şi a avertizat că „în lipsa unor acţiuni imediate, prevalenţa crescută a bolilor asociate climei, distrugerea infrastructurii sanitare şi creşterea poverii sociale ar putea copleşi sistemele sanitare deja suprasolicitate" din întreaga lume.
Într-un discurs susţinut în ultima zi de audieri în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat că schimbările climatice sunt „în mod fundamental o criză a sănătăţii” care „face deja ravagii” în ceea ce priveşte sănătatea umană, în societăţi, în economii şi care copleşeşte sistemele de sănătate din întreaga lume.
Tedros Adhanom Ghebreyesus a declarat că urgenţa climatică reprezintă, „în mod fundamental, o criză sanitară", care nu mai este „o situaţie ipotetică din viitor, (ci) este aici şi acum", deplângând totodată faptul că „nu se face suficient" în condiţiile în care „este nevoie de acţiune".
OMS, a spus el, a adunat dovezi privind impactul schimbărilor climatice asupra sănătăţii timp de peste 25 de ani.
„Criza climatică este una dintre cele mai importante provocări de sănătate cu care se confruntă omenirea astăzi”, a declarat Tedros în faţa instanţei. „Nu este o criză ipotetică în viitor. Este aici şi acum. Fără acţiuni imediate, creşterea prevalenţei bolilor legate de climă, distrugerea infrastructurii de sănătate şi creşterea poverii sociale ar putea copleşi sistemele de sănătate deja suprasolicitate din întreaga lume”.
Şeful ONU pentru sănătate a subliniat modul în care schimbările climatice modifică deja modelele de transmitere a bolilor pentru infecţii precum malaria, febra denga şi holera, în timp ce fenomenele meteorologice extreme distrug infrastructura de sănătate şi fac mii de victime.
Tedros a subliniat, de asemenea, că bolile netransmisibile, inclusiv cancerele şi afecţiunile cardiovasculare, sunt legate de schimbările climatice şi de poluarea aerului.
Aproximativ 920 de milioane de copii se confruntă în prezent cu lipsa apei, o situaţie care, a avertizat el, se va agrava pe măsură ce schimbările climatice intensifică secetele şi contaminează rezervele de apă. Creşterea temperaturilor duce, de asemenea, la creşterea numărului de decese şi boli legate de căldură.
„În prezent, aproximativ 9,2 milioane de copii se confruntă cu lipsa apei. Este aproape sigur că această situaţie se va înrăutăţi pe măsură ce schimbările climatice sporesc severitatea şi frecvenţa secetelor, poluarea surselor de apă şi salinitatea apei în zonele de coastă", a spus el, menţionând că fenomenele meteorologice extreme perturbă, de asemenea, agricultura şi alte resurse alimentare, sporind insecuritatea alimentară şi malnutriţia.
Tedros a articulat în continuare temerile legate de deplasarea masivă a populaţiei şi a proiectat că peste 130 de milioane de oameni ar putea fi împinşi în sărăcie extremă până în 2030, cu efecte devastatoare asupra sănătăţii.
„Se aşteaptă ca milioane de persoane să fie împinse în sărăcie. Acest lucru va creşte dramatic poverile şi disparităţile în materie de sănătate”, a spus el. „Nu se face suficient... pentru a evita cele mai catastrofale efecte legate de schimbările climatice”.
Deplasările vor fi „masive", a precizat Tedros. Aproximativ 154 de milioane de persoane trăiesc în prezent la mai puţin de un metru deasupra nivelului mării.
Şeful OMS a criticat „subvenţiile masive pentru combustibilii fosili”, citând previziunile Fondului Monetar Internaţional (FMI) conform cărora stabilirea unor preţuri adecvate pentru combustibilii fosili, care să includă costurile pentru sănătate şi mediu, ar putea preveni 1,2 milioane de decese cauzate de poluarea aerului în fiecare an.
Agenţia ONU pentru sănătate a estimat luna trecută, înainte de COP29 de la Baku, că îndeplinirea obiectivelor climatice ar putea salva două milioane de vieţi pe an.
„Valoarea îmbunătăţirilor în materie de sănătate rezultate din atenuare depăşeşte în mod semnificativ costurile”, a declarat Tedros. „Eşecul de a răspunde la schimbările climatice este, fără îndoială, abordarea cea mai costisitoare”.
La solicitarea Adunării Generale a ONU, judecătorii CIJ trebuie să identifice obligaţiile statelor în temeiul dreptului internaţional de a proteja alte ţări şi generaţiile viitoare de efectele catastrofale ale „emisiilor antropogenice de gaze cu efect de seră".
În pregătirea avizului său consultativ, CIJ a ascultat argumente din partea a peste 100 de ţări şi organizaţii internaţionale începând de la 2 decembrie. O decizie este aşteptată în cursul anului viitor.
Consilierul juridic şef al OMS, Derek Walton, a îndemnat instanţa să plaseze considerentele de sănătate în centrul avizului său consultativ, subliniind că „ştiinţa şi dovezile tehnice ar trebui să fie în centrul consideraţiei instanţei”.
„OMS solicită respectuos instanţei să plaseze sănătatea în centrul avizului său consultativ şi, în acest sens, să dea deplin efect dreptului fundamental al fiecărei fiinţe umane la cel mai înalt standard de sănătate posibil”, a declarat Walton.
Walton a mai citat precedentele în hotărârile CIJ care consideră sănătatea drept un drept al omului, menţionând hotărârea din 1996 a Curţii privind armele nucleare.
„După cum a afirmat Curtea în urmă cu aproape trei decenii în avizul său consultativ privind armele nucleare, mediul nu este o abstracţie, ci reprezintă spaţiul vital, calitatea vieţii şi însăşi sănătatea fiinţelor umane, inclusiv a generaţiilor nenăscute”, a declarat Walton. „Vă solicităm respectuos să lăsaţi ştiinţa şi dovezile tehnice să vă ghideze analiza”.
Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga a ascultat vineri argumentele directorului general al OMS într-un caz istoric privind justiţia în domeniul climei.
Cauza, introdusă de statul insular Vanuatu din Pacific, este cea mai mare din istoria CIJ, cu participarea a aproape 100 de ţări şi organizaţii. Deşi avizul consultativ al Curţii, aşteptat anul viitor, nu va fi obligatoriu, experţii juridici spun că hotărârea ar putea consolida litigiile climatice la nivel mondial. Pentru naţiunile insulare mici, miza este existenţială - modelele climatice prevăd că multe dintre acestea vor dispărea sub apele Pacificului fără reduceri drastice ale emisiilor globale.
