Necesarul de proceduri de fertilizare in vitro (FIV) nu este acoperit nici măcar pe jumătate în România din mai multe cauze, inclusiv finanţarea insuficientă, în condiţiile în care prevalenţa infertilităţii este în creştere, iar cupluri tot mai tinere se prezintă la cabinetele specializate în medicină reproductivă, a afirmat dr. Corina Manolea, medic specialist obstetrică-ginecologie, la emisiunea 360MEDICAL difuzată în 27 decembrie la postul de televiziune B1 TV.
Pe plan mondial, infertilitatea afectează circa 15-20% din cupluri, potrivit estimărilor actuale. Această afecţiune este definită ca fiind lipsa apariţiei sarcinii după o perioada de încercare de 1 an.
Studiile arată că rata de infertilitate a crescut la nivel mondial în ultimele decenii.
“Prevalenţa infertilităţii pare să fie în creştere atât în România, cât şi la nivel global, iar faptul că prevalenţa este crescută şi în rândul tinerilor atrage un semnal de alarmă tuturor asupra faptului că mediul, stresul urban, felul în care ne alimentăm şi toate lucrurile care ne înconjoară pot avea un impact asupra fertilităţii noastre”, a afirmat Dr. Corina Manolea.
Specialiştii au identificat mai mulţi factori de risc pentru infertilitate, în afară de vârsta maternă avansată, între care se numără fumatul, consumul de alcool sau droguri, obezitatea, tulburările alimentare sau stresul.
“În literatura de specialitate, vârsta optimă este definită ca fiind până la 35 de ani. Dincolo de 35 de ani, femeile sunt catalogate ca fiind de vârstă reproductivă avansată. În realitate, însă, practica ne arată că până la 37-38 de ani, prognosticul pentru obţinerea unei sarcini, indiferent de cale, este mai degrabă favorabil. După 40 de ani, declinul este şi rapid, şi masiv”, a menţionat dr. Manolea.
Fertilitatea scade odată cu înaintarea în vârstă a femeilor, însă acest lucru nu este principala cauză a infertilităţii. Potrivit specialiştilor, cauzele infertilităţii sunt împărţite în mod aproape egal între bărbaţi şi femei. În 10% din cazuri, cauzele sunt necunoscute.
Totuşi, pandemia şi restricţiile impuse de autorităţi au avut efecte neaşteptate: multe cupluri tinere au decis să aibă copii.
“Ceea ce ne-a surprins este faptul că au început să vină cupluri foarte tinere şi, speculăm noi, probabil că pandemia le-a pus viaţa în altă perspectivă, au început să prioritizeze alte lucruri, precum întemeierea unei familii. Vedem cupluri foarte tinere, 25-30 de ani. Noi suntem obişnuiţi să vedem în cabinet, de obicei, alte categorii – peste jumătate dintre pacientele noastre au peste 35 de ani”, a precizat dr. Manolea.
“Ne vizitează şi vor să conceapă cupluri din ce în ce mai tinere. (...) Nu se recomandă să faci un screening dacă eşti sănătos. Se recomandă să încerci să obţii o sarcină acasă, nemedicalizat, fără a identifica ovulaţia neapărat, prin teste. În afară de a avea contact neprotejat timp de un an, nu recomandăm nimic, în afară de suplimentare cu acid folic şi vitamina D. Sfătuim cuplurile să se prezinte după ce au încercat să conceapă acasă”, a completat medicul.
Pentru multe dintre aceste cupluri, există soluţii de a avea copii prin metode precum fertilizarea in vitro, însă este nevoie de eforturi şi de sacrificii.
“Sunt câteva modalităţi de suport al cuplurilor care au probleme de fertilitate. Există din 2011 un subprogram al programului naţional de transplant care are ca obiectiv susţinerea cuplurilor cu probleme de fertilitate”, a explicat dr. Nicolae Fotin, medic epidemiolog, specialist în politici de sănătate, în cadrul aceleiaşi emisiuni.
De asemenea, unele primării din ţară, inclusiv Primăria Capitalei, au programe dedicate susţinerii cuplurilor cu probleme de fertilitate care doresc să aibă copii.
Totuşi, aceste măsuri sunt departe de a fi suficiente. “Este o inechitate globabă atunci când vorbim de tratamentele de reproducere asistată, pentru că este vorba de bani. Sunt tratamente scumpe, sunt echipe înalt-specializate, laboratoare de embriologie, iar toate acestea costă”, a explicat dr. Corina Manolea.
Potrivit specialiştilor, sunt necesare circa 1.500 de cicluri de fertilizare in vitro pentru un milion de locuitori pentru a acoperi cererea, însă în România se realizează mult mai puţine proceduri de acest tip.
“În România, anul cel mai prolific din puctul de vedere al ciclurilor (de fertilizare in vitro) a fost 2019, s-au făcut puţin peste 9.000, deci necesitatea nu a fost acoperită nici măcar pe jumătate”, a menţionat medicul.
Cauzele acestei situaţii sunt multiple, de la lipsa de specialişti şi de clinici publice la care să se practice medicina reproductivă până la lipsa de finanţare.
Astfel, din cele circa 9.000 de proceduri de FIV realizate în România în 2019, doar circa 2.000 au fost susţinute din fonduri publice.
Specialiştii avertizează că susţinerea procedurilor de reproducere asistată reprezintă una dintre măsurile esenţiale pentru a sprijini natalitatea, în condiţiile în care îmbătrânirea populaţiei şi emigraţia reprezintă provocări majore pentru România.
