Un studiu reprezentativ la nivel naţional condus de Universitatea din Toronto şi publicat în Journal of Affective Disorders a constatat că unul din patru adulţi cu vârsta cuprinsă între 20 şi 39 de ani cu tulburare de deficit de atenţie şi hiperactivitate (ADHD) a dezvoltat tulburare de anxietate generalizată (GAD).
Studiul a arătat că adulţii cu ADHD au avut de patru ori mai multe şanse să aibă şi GAD în decursul vieţii, în comparaţie cu cei fără ADHD. Chiar şi după controlul altor factori relevanţi, inclusiv sociodemografici, experienţele negative din copilărie, şi un istoric de viaţă cu tulburări de utilizare a substanţelor şi tulburări depresive majore, indivizii cu ADHD au avut de două ori mai multe şanse de GAD.
„Aceste constatări subliniază cât de vulnerabili sunt adulţii cu ADHD la tulburările de anxietate generalizate. Există multe studii care leagă adulţii cu ADHD de depresie şi sinucidere, dar mai puţină atenţie a fost acordată tulburărilor de anxietate generalizată şi altor efecte adverse pe parcursul vieţii", spune autorul principal Esme Fuller-Thomson, profesor la Facultatea de Asistenţă Socială a Universităţii din Toronto şi director al Institutului pentru Viaţă şi Îmbătrânire din Canada.
Studiul a identificat mai mulţi factori care au fost asociaţi cu GAD printre cei cu ADHD. Persoanele intervievate de sex feminin cu ADHD au avut şanse de aproape cinci ori mai mari de GAD, chiar şi după controlul pentru alte variabile concomitente.
„ADHD a fost serios subdiagnosticat şi subtratat la fete şi femei. Aceste constatări sugerează că femeile cu ADHD pot fi, de asemenea, mai susceptibile să se confrunte cu anxietate, subliniind necesitatea unui sprijin mai mare pentru femeile cu ADHD", spune coautorul Andie MacNeil, absolventă a unui Masterat în Asistenţă Socială la Universitatea din Toronto.
Adulţii care au avut experienţe negative în copilărie, cum ar fi abuzul sexual sau fizic, sau au fost martori ai violenţei domestice cronice în familie, au fost de trei ori mai predispuşi să aibă o tulburare de anxietate generalizată. 60% dintre cei cu ADHD care au avut tulburări de anxietate au experimentat cel puţin una dintre aceste experienţe negative în copilărie.
Alţi factori asociaţi cu GAD în rândul adulţilor cu ADHD au inclus: un venit sub 40.000 de dolari, mai puţine relaţii apropiate şi o istorie de viaţă cu tulburări depresive majore. Şansele de GAD printre cei cu ADHD au fost de şase ori mai mari pentru cei cu o istorie de viaţă cu tulburare depresivă majoră.
„Aceste rezultate evidenţiază importanţa screening-ului pentru tulburări mintale şi adresarea simptomelor depresive în cazul suportului acordat celor cu ADHD. Persoanele care se confruntă cu ADHD, GAD şi depresie sunt un subgrup deosebit de vulnerabil, care ar putea avea nevoie de o asistenţă specială din partea profesioniştilor din domeniul sănătăţii", a declarat Lauren Carrique, asistent social la Toronto General Hospital.
Cercetătorii au examinat un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 6.898 de respondenţi din rândul pacienţilor centrului Canadian Community Health Survey-Mental Health, cu vârste cuprinse între 20 şi 39 de ani, dintre care 272 au avut ADHD şi 682 au avut GAD.
Din păcate, cercetătorii nu au avut acces la informaţiile despre tratamentele primite de respondenţii cu ADHD pentru tulburarea lor, atunci când acestea au existat. O terapie deosebit de promiţătoare, terapia cognitiv comportamentala sau CBT, s-a dovedit a fi foarte eficientă pentru îmbunătăţirea anxietăţii, depresiei, şi simptomelor de ADHD.
„Este esenţial ca cei cu ADHD care se luptă cu probleme de sănătate mintală să apeleze la ajutorul medicului de familie sau al altor profesionişti din domeniul sănătăţii mintale, inclusiv asistenţi sociali, psihologi şi psihiatri. Sunt disponibile tratamente eficiente, cum ar fi CBT, iar acestea pot îmbunătăţi dramatic calitatea vieţii", a mai spus Fuller-Thomson.
