Un experiment ştiinţific al specialiştilor de la universitatea Umeå din Suedia a stabilit că există o legătură clară între consumul de antibiotice şi riscul crescut al apariţiei cancerului de colon.
Cercetătorii s-au folosit de datele provenite de la 40.000 de pacienţi cu cancer de colon şi au stabilit că impactul antibioticelor asupra florei intestinale este asociat cu un risc crescut de apariţie a acestui tip de cancer.
„Rezultatete arată că avem motive să fim rezervaţi în legătură cu consumul de antibiotice. Este adevărat că ele sunt necesare în anumite tratamente şi chiar salvează vieţi, dar în cazul afecţiunilor mai uşoare, care se vindecă oricum, e mai bine să fim prudenţi în ceea ce priveşte consumul de antibiotice. În primul rând pentru că bacteriile tind să devină rezistente la tratamentul cu antibiotice, dar mai ales pentru că, aşa cum arată studiul pe care l-am efectuat, antibioticele cresc riscul apariţiei cancerului de colon“, a explicat Sophia Harlid, cercetător la Umeå.
Studiul a dovedit că, atât femeile, cât şi bărbaţii care au luat antibiotice şase luni la rând sau mai mult, au cu 17% mai multe riscuri să dezvolte cancer în colonul ascendent, primul segment din colon în care ajung alimentele după intestinul subţire, spre deosebire de cei care nu au luat antibiotice. Nu s-au evidenţiat însă riscuri de apariţie a cancerului în colonul descendent.
Riscul crescut de a dezvolta cancer de colon a devenit vizibil abia după cinci, zece ani, de la consumul iniţial de antibiotice.
Deşi riscul a fost mai mare la cei care au luat cele mai multe antibiotice, s-a observat, de asemenea, o creştere a riscului de cancer - ceva mai mică, dar semnificativă statistic - chiar şi după un singur tratament cu antibiotice.
Datele celor 40.000 de pacienţi participanţi la studiu au fost obţinute din Registrul Suedez al Cancerului de Colon (Swedish Colorectal Cancer Registry) în perioada 2010-2016.
Informaţiile au fost comparate cu cele ale unui grup de control format din 200.000 de suedezi fără cancer, aleşi din rândul populaţiei generale. De asemenea, datele celor care au consumat antibiotice au fost luate din Registrul Suedez de Reţete (Swedish Prescribed Drug Register), în perioada 2005-2016.
Studiul suedez confirmă, în linii mari, rezultatele unui studiu britanic, ceva mai mic, realizat anterior.
Pentru a înţelege modul în care antibioticele cresc riscul apariţiei cancerului de colon, cercetătorii au studiat şi un bactericid, ales în aşa fel încât să nu fie antibiotic, folosit în tratamentul infecţiilor urinare şi despre care se ştie că nu afectează microbiomul.
Nu a existat nicio diferenţă în frecvenţa apariţiei cancerului de colon la cei care au folosit acest medicament, ceea ce sugerează că impactul antibioticelor asupra microbiomului este factorul care creşte riscul de cancer.
Deşi studiul acoperă doar administrarea antibioticelor pe cale orală, cercetătorii spun că există acelaşi risc şi în cazul antibioticelor administrate intravenos, pentru că şi acestea afectează microbiomul intestinal.
„Nu există niciun motiv de panică pentru cei care s-au tratat cu antibiotice. Riscul este totuşi unul moderat“, a precizat Sophia Harlid.
Suedia se află în plin proces de introducere a screening-ului periodic pentru cancerul de colon. Specialiştii consideră că este important ca populaţia să facă acest control pentru detectarea la timp, sau chiar prevenirea dezvoltării cancerului, atunci când se evidenţiază indiciile care preced apariţia acestuia.
