Cercetătorii de la Universitatea York din Canada şi-au propus să afle dacă şi cum dansul pe muzică, practicat săptămânal, poate influenţa, pe timp îndelungat, simptomele motorii şi non-motorii ale bolii Parkinson.
Ei au selectat 16 canadieni din Toronto, cu o vârstă medie de 69 de ani, şi care prezentau simptome uşoare şi moderate ale bolii. Participanţii la studiu au luat lecţii de dans într-un program cu durata de 1.25 de ore pe săptămână, timp de trei ani, în perioada 2014-2017.
Lecţiile de dans au inclus mişcări aerobice şi anaerobice de la diferite stiluri de dans: modern, balet, folk şi social.
Rutina aerobică a inclus exerciţii de alergare sau ciclism, care să le crească pacienţilor dansatori rata bătăilor inimii pentru o anumită perioadă de timp, în timp ce exerciţiile anaerobice s-au axat pe explozii rapide şi intense de energie pe o perioadă scurtă, cum ar fi sărituri şi ridicare de greutăţi.
În acelaşi timp, cercetătorii au urmărit alţi 16 pacienţi care nu au participat la clasele de dans, dar care erau incluşi într-un studiu ce-şi propunea să identifice markerii specifici bolii Parkinson.
Participanţii la cele două studii au fost grupaţi doi câte doi, un dansator şi un nedansator, în funcţie de vârstă, gen, severitatea simptomelor şi durata bolii.
Pe toată durata studiului, cercetătorii au folosit Scara de Evaluare Unificată a Bolii Parkinson (UPDRS - Unified Parkinson's Disease Rating Scale) ca să evalueze starea psihologică a participanţilor, simptomele motorii cât şi aspecte ale vieţii zilnice: vorbitul, mestecatul şi înghiţitul.
Înaintea fiecărei clase de dans, cercetătorii au măsurat abilităţile motorii ale subiecţilor pentru a stabili baza de pornire, iar după fiecare antrenament, subiecţilor li s-a cerut să completeze formulare în care să evalueze aspectele motorii şi psihologice ale traiului de zi cu zi.
Studiul a ţinut cont şi de nivelul exerciţiilor fizice, dar şi de complicaţiile motorii apărute, ca de exemplu dischinezia, o anomalie a activităţii musculare caracterizată prin apariţia unor mişcări anormale ale feţei sau corpului.
Cercetătorii au observat că subiecţii care au participat la lecţiile săptămânale de dans au înregistrat progrese semnificative în vorbire, echilibru, tremurături şi rigiditate, şi, spre deosebire de grupul subiecţilor non-dansatori, simptomele motorii şi psihologice nu s-au deteriorat pe parcursul celor trei ani de studiu.
Din cercetările de până acum asupra bolii Parkinson se ştia că deteriorările motorii au loc în primii cinci ani de la declanşarea bolii.
Încurajaţi de rezultate, iniţiatorii studiului au analizat şi mai mult datele obţinute ca să înţeleagă cum de dansul a stopat deteriorările motorii pe durata celor trei ani. Ei au descoperit că funcţiile motorii ale participanţilor care au luat lecţii de dans au rămas aproape neschimbate chiar şi după cinci ani de antrenamente de dans.
Cercetătorii au ajuns astfel la concluzia că antrenamentele de dans au efecte similare cu exerciţiile fizice de înaltă intensitate (HIIT). Aceste tipuri de antrenamente fizice cresc concentraţia din sânge a unui neurotrofic derivat din creier, o proteină despre care se crede că ar putea avea efecte protectoare împotriva degenerărilor neurologice cauzate de boala Parkinson.
Studiul efectuat propune dezvoltarea pe termen lung a unei rutine de reabilitare care să-i ajute pe bolnavii de Parkinson să-şi gestioneze simptomele.
Programele de exerciţii fizice cu durată mai mare de 16 săptămâni, au arătat de asemenea şi o scădere a anxietăţii subiecţilor.
Autorii studiului consideră că dansul pe muzică, adăugat la tratamentul standard pentru boala Parkinson, ar aduce beneficii pacienţilor.
Datele încurajatoare ale acestui studiu preliminar, care face parte dintr-o cercetare mai amplă, le permite specialiştilor să afle dacă vor putea aplica aceleaşi metode şi în studiile clinice viitoare, cu scopul de a dezvolta, ca tratamente nonfarmacologice, terapii de reabilitare pe termen lung în cazul celor care suferă de Parkinson.
Cercetătorii canadieni au publicat acest studiu, în luna iulie, în Brain Sciences.
