Cercetătorii au examinat recent rolul dietei occidentale în declinul cognitiv şi problemele neurodegenerative. Anterior cercetările arătaseră o legătură între o dietă săracă în nutrienţi şi obezitate sau boala Alzheimer. Oamenii de ştiinţă speră că noua cercetare poate indica mecanismul din spatele acestor observaţii, pe care l-ar putea folosi pentru a dezvolta terapii potenţiale în tratarea tulburărilor neurodegenerative.
Dieta occidentală conţine de obicei o proporţie mare de carne roşie, grăsimi saturate şi ceea ce este cunoscut sub numele de „alimente cu puncte de beatitudine” bogate în zahăr şi sare.
În ultimii ani, studiile au legat dieta occidentală de reacţii adverse în organism, inclusiv cancerul de prostată, sepsis, şi infecţii intestinale cronice. Recentul studiu sugerează că dietă occidentală poate avea un efect negativ asupra creierului, ceea ce duce la declin cognitiv şi probleme neurodegenerative. Cercetatorii cred ca descoperirile lor pot oferi terapii potentiale pentru tratamentul tulburarilor neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer.
Studiul a apărut în revista iScience.
Tulburările neurodegenerative includ o varietate de afecţiuni care rezultă din pierderea structurii şi funcţiei sistemului nervos central sau periferic. Cele mai frecvente două tulburări neurodegenerative sunt bolile Alzheimer şi Parkinson.
Potrivit Asociaţiei Alzheimer (AA), numai în Statele Unite sunt mai mult de 6 milioane de adulţi care au această Alzheimer, iar Fundaţia Parkinson indică aproximativ 1 milion de oameni care trăiesc cu Parkinson.
Cercetările anterioare arătaseră că obezitatea şi o dietă sărac nutritivă pot creşte riscul unei persoane de a dezvolta o afecţiune neurodegenerativă, cum ar fi Alzheimer. Un alt studiu publicat la începutul acestui an constatase că prevenirea obezităţii mai devreme în viaţă printr-o dietă mai sănătoasă ar putea întârzia sau preveni această boală.
O dietă tipic occidentală, pe care experţii în sănătate o numesc şi Dieta Americană Standard, include de obicei cantităţi mai mari de alimente cu procente mai mari de calorii şi grăsimi şi o valoare nutritivă mai mică.
Într-un studiu anterior, cercetători de la Universitatea de Medicină din Huntington, WV, au identificat o peptidă numită NaKtidă ca posibilă ţintă pentru blocarea semnalelor de la pompa celulară de sodiu-potasiu numită Na,K-ATPază. Prin blocarea semnalului, echipa de cercetători a redus creşterea obezităţii la şoarecii hrăniţi cu o dietă bogată în grăsimi.
Cercetările de faţă sugerează că dieta occidentală creează declin cognitiv şi neurodegenerare prin semnalizarea crescută a Na,K-ATPază în adipocite (celulele adipoase).
Când cercetătorii au împiedicat semnalul Na,K-ATPază prin utilizarea NaKtidei în acele celule adipoase, au descoperit că aceasta a oprit efectele adverse pe care dieta occidentală le-a avut asupra creierului, în special hipocampului, care joacă un rol vital în învăţare şi memoria pe termen lung.
În cadrul studiului, cercetătorii au folosit un model de şoarece modificat genetic. Ei au hrănit şoarecii fie cu o dietă normală, fie cu o dietă de tip occidental timp de 12 săptămâni. De asemenea, au dat şoarecilor antibioticul doxiciclină pentru a activa NaKtida în celulele adipoase.
La încheierea studiului, cercetătorii au observat că şoarecii care au fost hrăniţi cu dieta occidentală şi-au crescut semnificativ greutatea corporală în comparaţie cu şoarecii de pe dieta normală. În plus, primul grup de şoareci a arătat o rezistenţă remarcabilă la insulină, energie scăzută şi niveluri scăzute de oxigen.
Mai mult decât atât, dieta occidentală a crescut numărul citokinelor care promovează inflamaţia. Organismul are nevoie atât de citokine antiinflamatorii cât şi pro-inflamatorii, care-şi reglează reciproc răspunsul, în funcţie unele de altele. Prea multe citokine inflamatorii pot provoca apariţia unor boli, inclusiv a celor neurodegenerative.
Autorii studiului au descoperit, de asemenea, că şoarecii hrăniţi cu dieta occidentală au prezentat semne de modificări comportamentale şi modificări ale expresiei şi semnalizării genelor, tipice persoanelor cu Alzheimer şi Parkinson.
În continuare, autorii studiului vor să facă cercetări suplimentare pentru a încerca să reproducă aceste constatări şi la oameni. Cercetarea mai indică şi posibilitatea unei terapii care să ţintească oprirea semnalizării Na,K-ATPază în celulele adipoase.
Autorul principal al studiului, dr. Joseph Shapiro, spune că este totuşi prea devreme pentru a vorbi de noi medicamente care să vizeze o reacţie redox în adipocite. Totuşi, spune el, „modularea dietetică pentru a evita acutizarea stresului oxidativ în adipocite ar merita examinată în neurodegenerarea clinică".
Prof. dr. Percy Griffin, directorul ştiinţific al Asociaţiei Alzheimer a explicat implicaţiile pe care această cercetare le-ar putea avea pentru ajustărilor nutriţionale în cazul pacienţilor cu boala Alzheimer sau cu factori de risc sporit.
„Această cercetare oferă o cale nouă pentru atenuarea efectelor dietei occidentale prin blocarea semnalizării Na,K-ATPază în celulele adipoase. Deşi lucrarea este interesantă, vorbim de o legătura preliminară cu neurodegenerarea. Următorul pas important al cercetării ar fi să oferim mai multe dovezi despre protecţia neuronală şi să explorăm un mecanism pentru acest efect. Lucrările anterioare au explorat efectul unei diete bogate în grăsimi asupra inflamaţiei din creier şi a riscului crescut de Alzheimer şi alte demenţe. Pe de altă parte, există o mulţime de studii care arată că o dieta bogată în legume, fructe, şi grăsimi sănătoase, ca în cazul dietei mediteraneene, poate reduce riscul declinului cognitiv. AA efectuează în prezent un studiu clinic numit US POINTER care îşi propune să vadă dacă un stil de viaţă care include o dietă sănătoasă şi exerciţii fizice regulate care menţin angajarea cognitivă, ar putea reduce riscul de declin cognitiv", mai spune prof. dr.Griffin.
„Rozătoarele diferă în multe, multe feluri de oameni şi este foarte posibil ca alimentele care compun dieta occidentală, în special cele bogate în grăsimi, să fie mai puţin problematice la oameni decât la şoareci. Cu toate acestea, credem că zaharurile simple, în special fructoza, pot fi problematice atât pentru oameni, cât şi pentru rozătoare, conform unui studiu amplu realizat anterior", completează dr. Shapiro.
