Un supliment de zinc ar putea ajuta la prevenirea simptomelor infecţiilor tractului respirator, respectiv tuse, congestie, dureri în gât, şi la scurtarea duratei bolii, sugerează o analiză comună a unui număr existen de dovezi disponibile în mai multe studii. Calitatea dovezilor pe care se bazează aceste constatări este însă variabilă şi nu este clar ce formulă sau doză din acest nutrient ar putea fi optimă, avertizează cercetătorii.
Infecţiile tractului respirator includ răceala, gripa, sinuzita, pneumonia şi mai nou Covid-19. Cele mai multe infecţii se vindecă de la sine, dar nu toate. Unele se dovedesc adesea costisitoare prin impactul lor asupra serviciilor de sănătate şi a timpului necesar concediilor medicale.
Zincul are un rol cheie în imunitate, inflamaţie, leziuni tisulare, tensiunea arterială şi în răspunsul celular la lipsa de oxigen. Ca urmare, a stârnit un interes considerabil în timpul actualei pandemii pentru posibila sa implicare în prevenirea şi tratarea infecţiei cu Covid-19. Ca răspuns la solicitările pentru evaluarea rapidă ale unor dovezi care să informeze auto-îngrijirea şi practica clinică, o echipă de cercetători a evaluat importanţa zincului în prevenirea şi tratamentul SARS-CoV-2, virusul responsabil de Covid-19, şi a altor infecţii virale ale tractului respirator.
Când a fost publicată analiza iniţială, rezultatele mai multor studii clinice relevante nu au fost disponibile, astfel încât cercetarea actuală acţionează ca o revizie şi aduce dovezile disponibile la zi, spun cercetători implicaţi în această analiză.
Recenzia include 28 de studii clinice, care implică 5446 de adulţi, publicate în 17 baze de date de cercetare în engleză şi chineză până în august 2020. Niciunul dintre aceste studii nu a analizat în mod specific utilizarea zincului pentru prevenirea sau tratamentul Covid-19.
Cele mai frecvente preparate de zinc utilizate au fost pastilele urmate de spray-uri nazale şi geluri care conţin fie săruri de acetat de zinc, fie săruri de gluconat. Dozele au variat substanţial, în funcţie de preparat şi de utilizare, respectiv dacă zincul a fost folosit pentru prevenţie sau tratament.
Analiza în comun a rezultatelor a 25 dintre studii a arătat că, în comparaţie cu tratamentul placebo, pastilele de zinc sau spray-ul nazal au prevenit 5 infecţii ale tractului respirator la 100 de persoane pe lună.
Efectele cele mai puternice au fost în cazul reducerii riscului de a dezvolta simptome mai severe, cum ar fi febra şi bolile asemănătoare gripei, dar aceste observaţii au avut la bază doar trei studii.
În medie, simptomele au fost eliminate cu 2 zile mai devreme, în cazul folosirii unui spray cu zinc sau a formulărilor lichide administrate sub limbă (sublingual), decât în cazul în care a fost utilizat un placebo.
În prima săptămână de boală, participanţii care au folosit spray sublingual sau nazal cu zinc au fost aproape de două ori mai predispuşi să se recupereze, decât cei care au folosit placebo. 19 adulţi din 100 au fost susceptibili să aibă încă simptome o săptămână mai târziu dacă nu au folosit suplimente de zinc.
Zincul nu a fost asociat cu o relaxare în severitatea normală zilnică a simptomelor, dar a fost asociat cu o reducere clinic semnificativă în severitatea simptomelor în ziua a 3-a.
Efectele secundare, inclusiv greaţă şi iritarea gurii/nasului, au fost în jur de 40% mai probabile în rândul celor care au folosit zinc, dar nu au fost raportate efecte secundare grave, conform datelor din 25 de studii care le-au monitorizat.
Chiar şi aşa, în comparaţie cu placebo, zincul administrat sublingual nu a redus riscul apariţiei unei infecţii sau a simptomelor de răceală după vaccinarea cu rinovirus uman şi nici nu au existat diferenţe în ceea ce priveşte durata bolii între cei care au folosit suplimente de zinc şi cei care nu au făcut-o.
Nici compararea eficacităţii diferitelor formulări şi doze de zinc nu a fost clară. Iar calitatea, dimensiunea şi designul studiilor analizate au variat considerabil.
Beneficiile marginale, specificitatea tulpinii, rezistenţa la medicamente şi riscurile potenţiale ale altor medicamente folosite fără indicaţie medicală fac din zinc o alternativă „natural" viabilă pentru autogestionarea infecţiilor nespecifice (tractului respirator). De asemenea, zincul oferă clinicienilor o opţiune în locul antibioticelor total nefolositoare în astfel de cazuri, pentru managementul pacienţilor care au nevoie de un timp mai rapid de recuperare şi care sunt „în căutare“ de reţete pentru antibiotice", spun cercetătorii.
Modul în care zincul şi-ar putea exercita efectele terapeutice asupra infecţiilor respiratorii, inclusiv Covid-19, justifică cercetări suplimentare, concluzionează aceştia.
Recenzia studiilor analizate a fost publicată în numărul din noiembrie a jurnalului open-source BMJ Open.
