Suspendarea administrării vaccinului AstraZeneca, motivată în Franţa şi Germania prin "natura neobişnuită" a unor posibile efecte secundare. Decizia, criticată de unii experţi

Suspendarea administrării vaccinului AstraZeneca, motivată în Franţa şi Germania prin "natura neobişnuită" a unor posibile efecte secundare. Decizia, criticată de unii experţi

Autorităţile sanitare din Franţa şi Germania au transmis marţi precizări despre decizia de a suspenda administrarea vaccinului împotriva Covid-19 al AstraZeneca, motivul principal invocat fiind "natura neobişnuită" a unor posibile efecte secundare. Însă mai mulţi experţi în domeniul sănătăţii au criticat decizia, care riscă să întârzie campaniile de vaccinare într-un moment de accelerare a pandemiei, ceea ce riscă să ducă la mii de noi îmbolnăviri şi de decese în următoarele luni. 

Coordonatorul campaniei de vaccinare din Franţa, Alain Fischer, a argumentat că deciziile mai multor state europene de suspendare a administrării serului nu s-au bazat pe numărul de reacţii adverse - care este foarte redus -, ci pe natura lor neobişnuită.

"A existat un număr de alerte în mai multe state europene în ultimele zile privind anomalii trombotice atipice, ceea ce sugerează un eveniment în care vaccinul ar fi putut juca un rol", a afirmat Fisher, citat de The Guardian.

"Este rezonabil ca autorităţile naţionale de sănătate să fie precaute, atunci când alertele sunt în mod clar semnificative - mai mult prin natura lor atipică decât prin număr, care rămâne foarte scăzut în raport cu numărul de persoane vaccinate", a completat el.

Argumentul autorităţilor din Germania sunt similare şi au fost transmise de şeful Institutului Paul Ehrlich, Klaus Cichutek. Potrivit acestuia, experţii germani au observat o acumulare a unor cazuri de tromboză foarte rară la nivelul vaselor sanguine cerebrale, în asociere cu un deficit de trombocite din sânge şi de sângerări, după vaccinarea cu vaccinul AstraZeneca.

Şeful Institutului Paul Ehrlich a indicat şase cazuri de tromboze venoase la nivelul sinusului, la femei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 50 de ani, din care două au decedat.

Incidente similare au fost descrise şi în Danemarca şi Norvegia.

Însă mulţi experţi europeni nu sunt convinşi de aceste argumente, indicând faptul că astfel de cazurio nu au fost semnalate în număr neobişnuit în marea Britanie, ţara care a administrat ce peste 10 milioane de doze de vaccin AstraZeneca până acum - cu mult mai mult decât orice altă ţară.

Astfel, prof. David Spiegelhalter, expert în cadrul Univerităţii Cambridge, subliniază că riscurile deciziei de supendare a administrării vaccinului într-o astfel de perioadă sunt mult mai mari decât beneficiile.

"Principiul precauţiei favorizează inacţiunea ca o modalitate de reducere a riscurilor. Însă problema este că acestea nu sunt vremuri normale, iar inacţiunea poate fi mai riscantă decât acţiunea", a afirmat profesorul, citat de BBC.

"Uneori poate fi dăunător să aştepţi certitudini. A nu vaccina oamenii înseamnă vieţi pierdute", a completat prof. David Spiegelhalter.

În Germania, Dirk Brockmann, epidemiolog la Institutul Robert Koch pentru boli infecţioase, avertizează că cel mai mare risc este chiar întârzierea vaccinării.

"În grupele vulnerabile, riscul de a muri de Covid-19 este mult, mult mai mare. Acest lucru înseamnă că cineva are un risc de deces probabil de 100.000 de ori mai mare din cauza Covid-19 decât din cauza vaccinului AstraZeneca", a afirmat Brockmann, la postul de televiziune ARD.

viewscnt