Temperatura maximă la care corpul uman nu poate supravieţui, mai mică decât s-a estimat

Temperatura maximă la care corpul uman nu poate supravieţui, mai mică decât s-a estimat

Oamenii de ştiinţă au identificat un maximum pentru amestecul de căldură şi umiditate la care poate supravieţui corpul uman.

Chiar şi o persoană tânără şi sănătoasă va muri după ce suportă şase ore de căldură de 35 de grade Celsius (95 Fahrenheit), atunci când este combinată cu o umiditate de 100%, dar noile cercetări arată că acest prag ar putea fi semnificativ mai mic.

În acest moment, transpiraţia - principalul instrument al organismului pentru a reduce temperatura de bază - nu se mai evaporă de pe piele, ceea ce duce în cele din urmă la insolaţie, la insuficienţă de organele şi la deces.

Această limită critică, care apare la 35 de grade de la ceea ce se numeşte „temperatura bulbului umed" (combină temperatura uscată a aerului cu umiditatea), a fost depăşită doar de o duzină de ori, mai ales în Asia de Sud şi în Golful Persic, a declarat pentru AFP Colin Raymond de la laboratorul Jet Propulsion al NASA.

Niciunul dintre aceste cazuri nu a durat mai mult de două ore, ceea ce înseamnă că nu au existat niciodată „evenimente de mortalitate în masă" legate de această limită a supravieţuirii umane, a precizat Raymond, care a condus un studiu important pe această temă.

Însă nu este necesar ca temperatura extremă să se apropie de acest nivel pentru a ucide oameni, iar fiecare persoană are un prag diferit de rezistenţă la căldură, în funcţie de vârstă, sănătate şi alţi factori sociali şi economici, spun experţii.

De exemplu, se estimează că peste 61.000 de persoane au murit din cauza caniculei din vara trecută în Europa, unde rareori există suficientă umiditate pentru a crea temperaturi de bulb umed periculoase.

Dar, pe măsură ce temperaturile globale cresc - luna trecută a fost confirmată cea mai caldă zi din istoria înregistrată - oamenii de ştiinţă avertizează că fenomenele periculoase de bulb umed vor deveni, de asemenea, mai frecvente.

Frecvenţa unor astfel de evenimente s-a dublat cel puţin în ultimii 40 de ani, a declarat Raymond, calificând această creştere drept un pericol serios al schimbărilor climatice cauzate de om.

Cercetările au estimat că temperaturile de bulb umed vor „depăşi în mod regulat" 35C în mai multe puncte din întreaga lume în următoarele decenii, dacă lumea se încălzeşte cu 2,5C grade peste nivelurile preindustriale.

„Foarte, foarte periculos"

Deşi în prezent se calculează în mare parte cu ajutorul citirilor de căldură şi umiditate, temperatura bulbului umed era măsurată iniţial prin punerea unei cârpe umede peste un termometru şi expunerea acestuia la aer.

Acest lucru a permis măsurarea rapidităţii cu care apa se evapora de pe pânză, reprezentând transpiraţia de pe piele.

Limita teoretică a supravieţuirii umane la 35C temperatura bulbului umed reprezintă 35C de căldură uscată, precum şi o umiditate de 100% - sau 46C la 50% umiditate.

Pentru a testa această limită, cercetătorii de la Universitatea de Stat Pennsylvania, din Statele Unite, au măsurat temperaturile centrale ale unor persoane tinere şi sănătoase în interiorul unei camere termice.

Persoanele care trebuie să lucreze afară în condiţii de căldură extremă sunt mai expuse riscului.

Aceştia au descoperit că participanţii au atins „limita critică a mediului" - atunci când organismul lor nu a mai putut opri creşterea continuă a temperaturii centrale - la o temperatură a bulbului umed de 30,6C, cu mult sub cea teoretizată anterior de 35C.

Echipa a estimat că ar fi fost nevoie de cinci până la şapte ore înainte ca în astfel de condiţii să se ajungă la „temperaturi centrale foarte, foarte periculoase", a declarat pentru AFP Daniel Vecellio, care a lucrat la cercetare.

Cei mai vulnerabili

Joy Monteiro, un cercetător din India care a publicat luna trecută un studiu în revista Nature în care a analizat temperaturile de bulb umed din Asia de Sud, a declarat că cele mai multe valuri de căldură mortale din regiune se află cu mult sub pragul de 35C.

Orice astfel de limite ale rezistenţei umane sunt „extrem de diferite pentru diferiţi oameni", a declarat el.

„Nu trăim într-un vid - mai ales copiii", a declarat Ayesha Kadir, pediatru în Marea Britanie şi consilier pe probleme de sănătate la Save the Children.

Copiii mici sunt mai puţin capabili să-şi regleze temperatura corpului, ceea ce îi expune la un risc mai mare, a spus ea.

Persoanele în vârstă, care au mai puţine glande sudoripare, sunt cele mai vulnerabile.

Aproape 90% dintre decesele cauzate de căldură în Europa vara trecută au fost înregistrate în rândul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani.

Persoanele care trebuie să lucreze afară la temperaturi ridicate sunt, de asemenea, mai expuse riscului.

Faptul că oamenii îşi pot sau nu îşi pot răcori ocazional corpul - de exemplu, în spaţii cu aer condiţionat - este, de asemenea, un factor important.

Cercetătorii subliniază că persoanele care nu au acces la toalete beau adesea mai puţină apă, ceea ce duce la deshidratare.

„La fel ca o mulţime de efecte ale schimbărilor climatice, cei care vor suferi cel mai mult sunt cei care sunt cel mai puţin capabili să se izoleze de aceste extreme", a spus Raymond.

Cercetările sale au arătat că fenomenele meteorologice El Niño au dus la creşterea temperaturilor de  bulb umedîn trecut.

Se aşteaptă ca primul fenomen El Niño din ultimii patru ani să atingă punctul maxim spre sfârşitul acestui an.

Temperaturile bulbului umed sunt, de asemenea, strâns legate de temperaturile de la suprafaţa oceanului, spun cercetătorii.

Oceanele lumii au atins luna trecută o temperatură maximă istorică, depăşind recordul anterior din 2016, potrivit observatorului climatic al Uniunii Europene.

viewscnt