Trei motive pentru care testarea de rutină cu scopul de a decide momentul vaccinării împotriva COVID-19 nu este recomandată

Trei motive pentru care testarea de rutină cu scopul de a decide momentul vaccinării împotriva COVID-19 nu este recomandată

Recomandările care au apărut în spaţiu public referitoare la efectuarea unor teste, fie de tip Real Time PCR, fie de tip antigen înainte de vaccinare nu sunt încurajate de dr. Valeriu Gheorghiţă, preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV).

Acesta a prezentat în cadrul unei conferinţe de presă trei argumente în defavoarea testării înainte de vaccinare.

Primul argument

,,Foarte multe persoane voluntare, înrolate în studiile clinice, vaccinate au fost diagnosticate cu infecţie SARS-CoV-2, la scurt timp după prima doză de administrare, ceea ce înseamnă că erau fie în perioada de incubaţie la momentul vaccinării, fie erau cu infecţie asimptomatică. Datele urmărite la aceste persoane au arătat un profil de siguranţă similar cu al persoanelor care nu au avut acest diagnostic la scurt timp după prima doză, dimpotrivă, evoluţia a fost una cât se poate de bună şi nu a schimbat parcursul natural al evoluţiei bolii”, a precizat medicul Gheorghiţă.

 Al doilea argument

Făcând referire la experienţa vastă pe care o au medicii cu restul vaccinurilor, preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV) a subliniat că mare parte dintre ele, au recomandare de a se administra chiar ca profilaxie post-expunere.

,,Gândiţi-vă la o plagă muşcată, în care se recomandă vaccin antirabic, tocmai pentru a reduce riscul de dezvolta rabie; gândiţi-vă la vaccinarea antitetanică, după o plagă tetanigenă şi, de asemenea, ne gândim la alte boli eruptive, cum ar fi vărsatul de vânt sau varicela, care are recomandare ca în primele 5 zile de la expunere să faci cu prioritate vaccin antivaricelic, tocmai pentru a împiedica evoluţia bolii. Sigur, acest lucru este valabil pentru acele afecţiuni care au o perioadă de incubaţie mai lungă decât timpul în care apar anticorpii protectori. De asemenea, sunt boli infecţioase în care vaccinurile sunt administrate cu scop terapeutic sau cu scop de consolidare a răspunsului imun - vă dau exemplul pacienţilor cu tetanos, vă dau exemplul pacienţilor cu difterie, care, în cursul evoluţiei bolii, necesită administrarea de vaccin antitetanic strict cu scopul de a consolida răspunsului imun pe termen lung, având în vedere că sunt boli neimunizante, iar, din acest punct de vedere, vaccinurile nu au schimbat cursul natural al evoluţiei bolii, în niciun caz nu a influenţat negativ acest lucru”.

Al treilea argument

,,Această abordare de testare de rutină nu este fezabilă, întârzie demersul campaniei de vaccinare, mare parte dintre persoane pot să fie în perioada de incubaţie la momentul testării şi testul iese negativ şi la scurt timp pot să fie depistate cu infecţie cu SARS-CoV-2, deci beneficiile oricum nu sunt substanţiale. Din acest punct de vedere, acest tip de abordare nu este recomandat în nicio ţară de la nivel mondial în care a început campania de vaccinare. De asemenea, ultimul update al Centrului de Control al Bolilor din Statele Unite precizează cât se poate de clar - este un update din 10 februarie - că nu se recomandă testarea de rutină a persoanelor care doresc să se vaccineze. Este important, în schimb, ca persoana care este programată pentru vaccinare, la momentul la care se prezintă în centrul de vaccinare, să se efectueze triajul medical corect şi să nu prezinte semne şi simptome de boală acută”, a afirmat dr. Valeriu Gheorghiţă.

Medicul a mai declarat în cadrul aceluiaşi eveniment că ,,vaccinul AstraZeneca ar putea fi administrat şi persoanelor peste 65 de ani, când datele vor permite acest lucru”.

viewscnt