Un medicament ieftin administrat împotriva crizelor epileptice îmbunătăţeşte semnificativ învăţarea, memoria şi alte funcţii cognitive la pacienţii cu Alzheimer care prezintă activitate epileptică în zonele creierului.
Într-un studiu clinic de fază 2, pacienţii cu activitate epileptică au beneficiat de pe urma acestui medicament. Studiul a fost publicat pe 27 septembrie în JAMA Neurologie.
„Acesta este un medicament utilizat în tratarea epilepsiei. L-am folosit în acest studiu pe pacienţii cu Alzheimer care au avut dovezi de activitate epileptică tăcută, care produce în creier o activitate la fel ca cea a crizelor epileptice fără convulsii fizice asociate", pune dr. Keith Vossel, prim cercetător şi director al centrului Mary S. Easton pentru cercetarea bolii Alzheimer la UCLA, din California.
Boala Alzheimer (AD) este principala cauză de demenţă la nivel mondial. Simptomele timpurii includ pierderi de memorie pe termen scurt, diminuarea capacităţii în rezolvarea problemelor, dificultăţi în găsirea cuvintelor în timpul vorbirii şi dezorientare spaţio-temporală. În rândul pacienţilor cu Alzheimer, se estimează că 10-22% dezvoltă convulsii, în timp ce alţi 22-54% prezintă activitate epileptică silenţioasă.
Dr. Vossel arătase în studiile anterioare că pacienţii care prezintă activitate epileptică tăcută în zonele creierului au un declin mai rapid al funcţiei cognitive.
Cercetătorii au ales pentru teste medicamentul antiepileptic levetiracetam, care a fost aprobat de FDA (Agenţia Federală pentru Hrană şi Medicamente din SUA) în 1999, şi a performat bine în modele animale de boală Alzheimer.
În prezent levetiracetam este disponibil ca medicament generic (echivalentul terapeutice al produsului farmaceutic original), iar costul său ajunge la $70 pe an.
Doza testată în studiu a fost de 125 mg de două ori pe zi, mult mai mică decât o doză tipică utilizată pentru epilepsie.
În cadrul studiului, 54 de pacienţi cu simptome uşoare de Alzheimer au fost testaţi pentru activitate epileptică silenţioasă folosindu-se în acest sens o electroencefalogramă (EEG), pentru a fi monitorizaţi peste noapte, precum şi o magnetoencefalogramă de o oră (MEG), pentru a înregistra undele magnetice generate de activitatea electrică.
„MEG poate înregistra activitatea epileptică pe care EEG-urile o ratează pentru că analizează o populaţie diferită de celule ale creierului", explică dr. Vossel.
Dintre pacienţii testaţi pentru studiu 34 au fost eligibili să participe, având o activitate epileptică de aproape 40%.
Aceşti pacienţi au fost împărţiţi în două grupe. Un grup a primit placebo timp de patru săptămâni, apoi niciun medicament în următoarele 4 săptămâni şi, în final, o doză de 125 mg de levetiracetam de două ori pe zi, timp de alte patru săptămâni.
Al doilea grup a primit acelaşi tratament dar în ordine inversată.
Metoda tratamentului încrucişat a permis testarea astfel încât nici pacienţii, şi nici cercetătorii să nu ştie dacă cei testaţi au primit medicamentul real într-o anumită săptămână.
În timpul perioadei de studiu, cercetătorii au testat abilităţile pacienţilor de a rezolva probleme, raţiunea, amintirea cuvintelor şi cât de bine se pot orienta la condus. Folosind un simulator pentru conducerea maşinii pe un monitor de calculator, participanţii au învăţat să navigheze pe un traseu stradal virtual dintr-un oraş.
Cercetătorii au descoperit că pacienţii trataţi cu levetiracetam au aratat tendinţe de îmbunătăţire a funcţiei cognitive, iar când au fost separaţi în cei cu activitate epileptică silenţioasă şi cei fără, pacienţii cu activitate epileptică silenţioasă au arătat beneficii clare sub medicament.
„Au existat diferenţe foarte clare între grupuri. Există un subtip de boală Alzheimer, să-o numim varianta epileptică, care este destul de comună, apărând la aproximativ 60% dintre pacienţi. Cei care au această formă de boală Alzheimer prezintă o îmbunătăţire simptomatică cu levetiracetam", precizează dr. Vossel.
Atunci când medicii diagnostichează boala Alzheimer, ei nu testează de obicei şi pentru convulsii silenţioase, însă constatările acestui studiului i-ar putea îndruma pe viitor să examineze şi dacă un pacient se confruntă cu o potenţială activitate epileptică.
„Există unele caracteristici clinice care indică faptul că pacienţii cu Alzheimer sunt mai predispuşi să aibă activitate epileptică tăcută. Principala este vârsta sub 65 de ani când încep simptomele. Medicamentul a părut să fie în beneficiul pacienţilor mai tineri, chiar dacă nu aveau activitate epileptică detectabilă“, explică dr. Vossel.
Pacienţii din studiu luau deja medicamente aprobate în prezent pentru Alzheimer. Rezultatele demonstrează că levetiracetam îmbunătăţeşte funcţia cognitivă mai bine decât tratamentele actuale singure. Studii viitoare vor fi necesare pentru a afla dacă luarea medicamentului pe termen lung poate încetini progresia bolii.
„Acest studiu şi-a propus să caute îmbunătăţiri cognitive în timpul unui curs scurt de tratament. Există şi alte studii care sunt în curs de desfăşurare pentru a vedea dacă medicamentul poate ajuta la încetinirea cursului bolii pe perioade mai lungi", spune Dr. Vossel. Conform acestuia studiile viitoare de la UCLA se vor concentra pe recrutarea unei populaţii mai diverse şi pe testarea altor medicamente antiepileptice
