Vaccinul BCG, apărut în urmă cu un secol şi care apără organismul uman de bacteria care provoacă tuberculoza, nu este eficient în protejarea împotriva Covid-19, aşa cum sugerau unele cercetări anterioare, arată un nou studiu realizat de cercetători francezi folosind date din Suedia.
Vaccinul Bacilului Calmette–Guérin (BCG) este administrat la peste 1 milion de copii în fiecare an în ţările cu o incidenţă mare a tuberculozei.
Noul studiu, realizat de cercetătorii Clément de Chaisemartin, de la Universitatea California din Santa Barbara (SUA) şi Luc de Chaisemartin, de la Universitatea Paris-Saclay (Franţa), a fost prezentat recent în publicaţia Clinical Infectious Diseases.
Folosind date ale agenţiei de sănătate publică din Suedia, cei doi cercetători au ajuns la concluzia că administrarea vaccinului BCG în copilărie nu protejează împotriva infecţiei cu noul coronavirus.
“Chiar dacă studiul nostru nu răspunde la aceleaşi întrebări ca un studiu clinic controlat – care ar măsura efectul vaccinării BCG -, rezultatele noastre sunt disponibile mult mai repede”, a afirmat Clément de Chaisemartin, citat de sciencedaily.com.
În Franţa, ţara în care s-au născut ambii cercetători, vaccinul BCG nu a mai fost obligatoriu de la începutul anilor 2000, în condiţiile în care tuberculoza a devenit o boală cu o incidenţă redusă, ca şi în alte state dezvoltate.
Însă după debutul pandemiei, unele studii au sugerat că ţările în care vaccinarea BCG a rămas obligatorie, numărul de cazuri de Covid-19 a fosat mai redus, raportat la populaţie, decât în cele în care vaccinul BCG este facultativ.
Tocmai pentru a cerceta dacă există o legătură între vaccinarea BCG şi riscul de îmbolnăvire de Covid-19, cercetătorii au ales să studieze date din Suedia, ţară care a renunţat la vaccinarea obligatorie BCG de la 1 aprilie 1975, mult mai devreme decât Franţa.
În mod normal, un studiu clinic randomizat poate oferi dovezi în legătură cu corelaţiile, nu cu cauzele. Însă abordarea cercetătorilor francezi a fost diferită, fiind bazată pe o metodă de discontinuitate regresivă.
Astfel, cercetătorii au analizat riscul de infecţie cu SARS-CoV-2 la persoanele născute în martie 2075, care au fost vaccinate cu BCG, şi la cele născute în aprilie 1975, care nu au mai fost vaccinate, şi au descoperit că nu există nicio diferenţă.
O astfel de cercetare obţine rezultate similare celor dintr-un studiu clinic randomizat, în condiţiile în care persoanele născute în martie şi aprilie 1975 în Suedia sunt, practic, două grupuri eterogene, cu număr şi caracteristici similare.
În cadrul studiului, cercetătorii au analizat, în cele două grupuri, numărul de cazuri de infecţie cu virusul SARS-CoV-2, numărul de decese şi cel de internări din cauza unor forme severe ale bolii – iar rezultatele au fost foarte apropiate în ambele grupuri.
