Activarea sistemului imunitar la locul unei tumori poate recruta şi stimula celulele imune să distrugă celulele tumorale. O strategie de tratament implică injectarea moleculelor pentru stimularea sistemului imunitar direct în tumoră, dar această metodă poate fi o provocare pentru cancerele care nu sunt uşor accesibile. Acum, cercetători de la Stanford au dezvoltat o nouă moleculă sintetică care combină un agent de ţintire a tumorii cu o altă moleculă pentru a declanşa activarea imună a organismului.
Această imunoterapie ţintită poate fi administrată intravenos şi îşi face drum către una sau mai multe tumori din organism, unde recrutează celule imune pentru a lupta împotriva cancerului. Trei doze din această nouă imunoterapie au prelungit supravieţuirea a şase din nouă şoareci de laborator cu un cancer de sân triplu negativ agresiv. Dintre cei şase, trei au apărut vindecaţi de cancer pe durata celor câteva luni cît a durat studiul. O singură doză din această moleculă a indus regresia completă a tumorii la cinci din 10 şoareci. Molecula sintetică a arătat rezultate similare într-un model de şoarece de cancer pancreatic.
„În esenţă, am vindecat unele animale cu doar câteva injecţii. A fost incredibil. Când ne-am uitat în interiorul tumorilor, am văzut că au trecut de la un micro-mediu extrem de imunosupresiv la unul plin de celule B şi T active - similar cu ceea ce se întâmplă atunci când molecula de stimulare a sistemului imunitar este injectată direct în tumoră. Aşadar, obţinem rezultate ca în cazul injecţiei intra-tumorale, dar cu o livrare IV", a declarat prof. dr. Jennifer Cochran, care conduce departamentul de bioinginerie.
Tratamentul se bazează pe studii anterioare ale echipei în care acelaşi agent pentru activarea imună în tandem cu unul diferit au fost injectaţi direct în locul tumorii. Studiul respectiv a arătat că această combinaţie ar putea eradica tumorile la şoareci, precum şi metastazele îndepărtate. De asemenea, tratamentul a blocat dezvoltarea tumorilor la şoarecii proiectaţi genetic pentru a dezvolta spontan tumori mamare. Descoperirea a iniţiat un studiu clinic aflat în curs de desfăşurare la persoane cu limfom non-Hodgkin.
„Rezultatul surprinzător al acestei noi cercetări a fost acela că micromediul tumoral sculptat de către această moleculă administrată intravenos a fost identic cu cel obţinut de agenţii de stimulare imună injectaţi direct în tumoră. Acesta este un mare avantaj, deoarece nu mai contează dacă tumora se află într-un loc uşor accesibil sau nu, pentru a putea injecta tratamentul în condiţii de siguranţă", a declarat prof. dr. Ronald Levy.
Cercetări suplimentare sunt necesare pentru a determina dacă şi când molecula, numită PIP-CpG, va fi gata pentru a fi testată la om. Ţinând cont de faptul că porţiunea moleculei PIP care vizează tumorile recunoaşte proteinele integrine, aflate în număr mare pe suprafaţa multor tipuri de celule canceroase, cercetarea sugerează posibilitatea unui tratament off-the-shelf, în viitor, pentru pacienţii cu o varietate de tipuri de cancer.
„PIP este un agent foarte versatil de ţintire a tumorilor, deoarece poate localiza multe tipuri diferite de tumori. De asemenea, această moleculă este biologic activă la şoareci, primate neumane şi oameni", a spus Caitlyn Miller, unul dintre conducătorii principali ai studiului.
Cercetarea a fost publicată în Cell Chemical Biology, pe 12 noiembrie.
Cochran şi echipa sa, care au creat molecula PIP în laborator, au studiat capacitatea acesteia de a căuta şi de a se lega de integrinele aflate pe suprafaţa celulelor canceroase. Cuplarea acestor molecule la probe care pot fi vizualizate prin tehnici imagistice care folosesc lumina de intensitate joasă, aproape de infraroşu, sau tomografia cu emisie de pozitroni, le-a permis cercetătorilor să urmărească localizarea în organism a cancerelor greu vizibile. De asemenea, ei au generat conjugaţi care caută celulele canceroase în organism şi administrează tumorilor încărcătura de tratament chimioterapic.
„Aceste molecule care ţintesc integrinele acţionează ca nişte rachete ghidate. Pot livra medicamente sau agenţi pentru examinarea imagistică. Acum le folosim pentru a transmite un semnal care să irite celulele imune şi să le provoace să lupte împotriva tumorii", spune Cochran. Semnalul CpG imită un model de ADN comun în bacterii şi viruşi, dar rar întâlnit la vertebrate.
Anumite tipuri de tumori, inclusiv unele tipuri de cancer de sân, exploatează căile naturale de reglare ale organismului pentru a opri uciderea celulele canceroase de către celulele imune care s-au infiltrat în tumoră, transfomându-le în tumori „reci“ imunologic (tumori care nu conţin suficiente celule imune sau conţin celule imunosupresoare). Cercetătorii au descoperit că tratamentul PIP-CpG a transformat acele tumori de cancer de sân la şoareci în tumori „fierbinţi", pline de celule T şi B activate, şi au mai arătat că tratamentul poate ţinti mai multe tumori la un animal.
„După mai mult de 10 ani de lucru pe molecula PIP, este satisfăcător să vedem cum convergenţa acestor cunoştinţe de la laboratoarele Stanford ne-a permis să dezvoltăm o strategie de tratament împotriva cancerului extrem de promiţătoare", a conchis Cochran.
Cercetătorii studiază acum noul tratament în alte tipuri de cancer, în combinaţie cu alte imunoterapii.
