Vara este sezonul cald, în care temperaturile depăşesc frecvent 30°C, iar în zilele cele mai călduroase chiar 40°C la umbră, ceea ce înseamnă că temperatura reală de la nivelul asfaltului poate ajunge la valori semnificativ mai mari.
În funcţie şi de alţi factori, dintre care umiditatea aerului este cel mai important, indicele de confort termic este un bun indicator al felului în care temperatura şi umiditatea sunt resimţite de organismul uman. Atunci când temperatura şi umiditatea sunt crescute, scade capacitatea organismului de a se adapta la căldura resimţită şi pot apărea o serie de afecţiuni medicale cu tendinţă la agravare dacă rămân netratate.
Motive de prezentare la compartimentul de primiri urgenţe
Canicula duce la un consum ridicat de energie în vederea termoreglării, similar efortului fizic intens, provoacă deshidratare importantă şi afectează în special persoanele care suferă de afecţiuni cronice, precum hipertensiunea arterială şi diabetul zaharat.
Hidratarea corectă şi alimentaţia adecvată sunt esenţiale pe timp de caniculă, însă persoanele diabetice trebuie să fie mai prudente. Temperaturile ridicate generează un nivel ridicat de stres în organism şi, consecutiv, apare creşterea glicemiei, deshidratarea şi starea generală de rău.
Persoanele care se adresează serviciilor de urgenţă prespitaliceşti (serviciile de ambulanţă) şi intraspitaliceşti (unităţi sau compartimente de primire a urgenţelor, UPU/CPU) prezintă o serie de particularităţi legate de condiţiile meteo-climatice. Canicula, condiţiile de muncă, proasta alimentaţie şi deshidratarea duc la apariţia unor situaţii medicale de urgenţă nou apărute sau la acutizarea unor afecţiuni cronice preexistente.
Urgenţele medicale provocate de temperaturile ridicate afectează atât pacienţii cu vârsta de peste 60 de ani, cât şi pacienţii cu boli cardiovasculare, pulmonare sau patologie diabetică.
Principalele urgenţe medicale de sezon sunt legate de supraîncălzirea organismului şi pot fi progresive de la forme uşoare către forme chiar severe, caracterizate prin deshidratare extremă, convulsii, creşterea frecvenţei cardiace, şoc hipertermic.
Efectele caniculei asupra organismului
Efectele pe care canicula le poate avea asupra organismului uman sunt multiple:
- Prin expunerea directă la soare sau la temperaturi ridicate, apare insolaţia, care se manifestă prin febră, greaţă, cefalee, vertij, stare confuzională până la pierderea conştienţei;
- Deshidratare severă apărută prin transpiraţie excesivă, care se poate manifesta cu vertij, paloare, hipotensiune, puls crescut, spasme musculare;
- Edeme la nivelul membrelor superioare şi inferioare;
- Erupţii cutanate în urma transpiraţiei excesive şi a expunerii prelungite la soare; la pacienţii diabetici, care au o sensibilitate scăzută din cauza neuropatiei diabetice, aceste leziuni cutanate se pot suprainfecta.
- Hiperpirexia (temperatura corpului mai mare de 41 de grade) este cea mai severă complicaţie a expunerii la caniculă; se asociază cu pierderea completă sau parţială a conştienţei, puls rapid, senzaţia lipsei de aer şi necesită intervenţie medicală imediată.
Temperaturile ridicate sunt o provocare pentru organismul uman, dar cu atât mai mult pentru persoanele în vârstă, care suferă de afecţiuni cronice.
Hipertermia: semne şi simptome, tratament
Hipertermia este o formă medie de urgenţă medicală legată de temperatura excesivă, care poate apărea la câteva zile de la expunerea prelungită la soare şi la temperaturi ridicate. Semnele şi simptomele hipertermiei pot include:
- Transpiraţii abundente;
- Paloare;
- Crampe musculare;
- Greaţă şi vărsături;
- Cefalee.
De asemenea, în cazul hipertermiei, pielea poate fi deshidratată şi rece, pulsul rapid şi slab, respiraţiile dese. Dacă nu este tratată, hipertermia poate progresa în şoc hipertermic. De aceea, în cazul acestor simptome, recomandările sunt:
- Dacă pacientul suferă şi de boli cronice, trebuie să meargă la medic pentru reechilibrarea temperaturii corporale şi hidratare, în vederea evitării complicaţiilor;
- Consumul de lichide – minimum 2 litri;
- Temperatură ambientală scăzută.
Expunerea prelungită la soare provoacă agravarea afecţiunilor cardiace
În timpul verii, tensiunea arterială poate oscila, prin intermediul mecanismelor compensatorii ale organismului de a evita supraîncălzirea.
Prin transpiraţii abundente se pierde potasiu din organism, un mineral esenţial în reglarea activităţii inimii, iar temperaturile extreme în combinaţie cu efortul fizic pot determina o criză hipertensivă, manifestată prin cefalee, transpiraţii abundente şi o stare generală alterată. În astfel de situaţii, este recomandată o vizită urgentă la medic, în vederea reechilibrării hidroelectrolitice, cu monitorizarea atentă a tensiunii arteriale şi evitarea unor complicaţii ameninţătoare de viaţă.
Pentru prevenirea potenţialelor complicaţii sau decompensări cardiace, se recomandă respectarea unor măsuri simple:
- Evitarea deplasării în afara locuinţei în intervalele orare „calde” (10–18);
- Hidratare cu lichide (apă, ceaiuri de plante) repetată la intervale scurte de timp;
- Menţinerea unei temperaturi ambientale în locuinţă în limita de confort termic, dar nu cu diferenţă prea mare faţă de exterior;
- Evitarea efortului fizic la temperaturi crescute, evitarea meselor abundente, consumului de alcool şi excesul de cofeină.
- Se recomandă ca alimentaţia să conţină predominant legume şi fructe proaspete.
- Persoanele care suferă de diverse afecţiuni cronice îşi vor continua tratamentul conform indicaţiilor medicului.
Pericolul infecţiilor în sezonul cald
O altă categorie de urgenţe medicale este reprezentată de diferite tipuri de infecţii, în special infecţii ale tractului digestiv, dar şi boli transmise prin înţepăturile de insecte.
Printre afecţiunile digestive care pot apărea în sezonul cald, se numără: toxiinfecţii alimentare, enterocolite, boli diareice acute etc. Aceste afecţiuni, cu toate că au denumiri diferite, pot avea simptomatologie similară, şi pot evolua de la forme uşoare, până la forme medii sau chiar severe, ce necesită spitalizare. În plus, deshidratarea cauzată de aceste infecţii este agravată de vremea caniculară.
Bolile infecţioase provocate de înţepăturile de insecte nu sunt de neglijat. Ţânţarii pot transmite afecţiuni virale cu complicaţii ce pot deveni severe în scurt timp, precum meningita şi encefalita, iar căpuşele pot transmite boli infecţioase contagioase, ca boala Lyme, care, netratată, poate provoca leziuni permanente la nivelul sistemului nervos central.
Urgenţele medicale, tratate prompt şi competent la SANADOR
Pentru oricare dintre potenţialele afecţiuni caracteristice sezonului cald şi nu numai, pacienţii pot apela cu încredere la Compartimentul de Primiri Urgenţe al Spitalului Clinic SANADOR.
Compartimentul de Primiri Urgenţe (CPU) din Spitalul Clinic SANADOR îşi desfăşoară activitatea cu o echipă formată din medici primari şi specialişti Medicină de urgenţă şi asistenţi medicali specializaţi în situaţii de urgenţă medicală, ajutaţi de o platformă de investigaţii paraclinice completă, accesibilă 24 de ore din 24.
De asemenea, în cazul în care pacienţii nu sunt deplasabili sau starea de sănătate este grav afectată, pacienţii pot beneficia de îngrijiri specializate la domiciliu şi transport medicalizat către Compartimentul de Primiri Urgenţe prin intermediul Serviciului de Ambulanţă SANADOR, dotat cu flotă proprie de autospeciale şi echipaje care au în componenţă medic, asistent şi brancardier.
