Clujul, unul dintre cele mai importante centre medicale din România, dispune în prezent de infrastructuri spitaliceşti “fragmentate, îmbătrânite şi incompatibile cu modelele şi sistemele moderne de funcţionare a spitalelor acute”, în care se remarcă absenţa echipamentelor şi tehnologiilor de ultimă generaţie, consideră Ministerul Sănătăţii, care argumentează, astfel, nevoia de construcţie a noului spital regional în deceniul următor.
Caracterizarea se regăseşte în nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai Spitalului Regional de Urgenţă Cluj.
Aprobarea indicatorilor tehnico-economici este o nouă etapă în proiectul de realizare a spitalului, după ce, în 9 august, studiul de fezabilitate a fost aprobat de un comitet interministerial.
“Noul Spital Regional de Urgenţă planificat pentru Cluj va deveni un pol de nivel terţiar pentru reţeaua de spitale din regiunea NV, destinat pacienţilor critici şi cazurilor complexe care necesită tehnologii şi expertiză de nivel înalt. SRU va prelua rolul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj şi ale altor părţi ale reţelei de urgenţă”, arată documentul menţionat.
În prezent, reţeaua regională de urgenţă din Cluj este alcătuită din mai multe instituţii medicale, în centrul căreia se află Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj şi în care există, in acest moment, 2.476 paturi de spital.
Pe lângă spitalul judeţean, reţeaua regională de urgenţă din Cluj mai include Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca, Institutul Inimii de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare "N. Stăncioiu", Spitalul de Pneumoftiziologie “Leon Daniello”, Institutul Regional de Gastroenterologie şi Hepatologie "Prof. Dr. Octavian Fodor", precum şi Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal şi Institutul Oncologic "Prof. Dr. I. Chiricuţă”.
“Infrastructurile spitaliceşti din regiune sunt fragmentate, îmbătrânite şi incompatibile cu modelele şi sistemele moderne de funcţionare a spitalelor acute; totodată, absenţa echipamentelor şi tehnologiilor de ultimă generaţie, frecvenţa mare a internărilor, duc la o supradimensionare costisitoare a îngrijirilor medicale în spitale”, se arată în document.
Potrivit Ministerului Sănătăţii, cererea de servicii de îngrijire a sănătăţii din Cluj se bazează exclusiv pe spitalizarea continuă, cu dezvoltarea insuficientă a îngrijirii de zi şi ambulatorii.
Astfel, gradul de ocupare în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj variază de la 18,2% în neurologie, la 55 % în ortopedie, 61,7% în imunologie, 67,1% în endocrinologie şi 68,6% în pediatrie.
„Modelul de îngrijire la nivelul terţiar este fragmentat şi se bazează pe servicii specializate separate, furnizate în spitale sau instituţii specializate, evidenţiindu-se lipsa unor echipe interdisciplinare, pentru abordarea integrată a serviciilor de sănătate”, menţionează nota de fundamentare.
Ministerul mai constată că “furnizarea de echipamente şi tehnologii medicale contemporane este încă departe de standardele ţărilor europene avansate şi, adesea, distribuţia teritorială a echipamentelor este dezechilibrată şi necalibrată la nevoile reale”.
Proiectul spitalului regional din Cluj este al doilea cel mai avansat, după cel din Iaşi, dar este deja în întârziere faţă de termenele avansate iniţial.
În august 2018, ministrul Sănătăţii susţinea că cererea de finanţare pentru spitalul regional din Iaşi va fi depusă în cursul lunii septembrie 2018 la Bruxelles, urmând ca în octombrie să fie depusă şi cererea pentru spitalul regional din Cluj. Termenele avansate atunci nu au fost respectate.
Ca urmare a întârzierii proiectului spitalelor regionale, Consiliul Judeţean Cluj a cerut să preia proiectul construirii spitalului regional din Cluj, însă ministrul Sănătăţii a respins solicitarea.
Potrivit ultimelor declaraţii ale ministrului Sănătăţii, spitalul Regional din Iaşi ar putea fi finalizat în 2024, termen valabil şi pentru spitalul regional din Cluj.
