Activitatea de transplant de organe s-a menţinut la un nivel foarte scăzut în România în ultimii ani, ca urmare a numărului mic de donatori de organe. Anul trecut, în ţara noastră s-au realizat circa 300 de transplanturi de organe, comparativ cu aproape 6.000 în Spania, spre exemplu. Unul dintre motivele principale ale acestei situaţii este reticenţa aparţinătorilor din România de a accepta donarea de organe ale pacienţilor aflaţi în moarte cerebrală, din diverse motive. O organizaţie neguvernamentală a transmis marţi că peste 400 de români au murit doar în ultimii patru ani în aşteptarea unui transplant care nu a mai venit şi propune mai multe măsuri pentru stimularea donării de organe şi creşterea numărului de transplanturi efectuate.
Datele au fost transmise de către Fundaţia pentru Apărarea Cetăţenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS), care a solicitat statisticile disponibile de la Agenţia Naţională de Transplant (ANT).
"Criza transplanturilor din România se agravează, iar consecinţele sunt devastatoare. Din 2020 până în 2023, nu mai puţin de 426 de persoane au decedat aşteptând un transplant care nu a mai venit. Este o realitate crudă care arată eşecul sistemului nostru medical în faţa unei situaţii critice", a transmis organizaţia, într-un comunicat.
Datele au fost transmise în condiţiile în care FACIAS a demarat campania „Apel pentru viaţă”, pentru a aduce în atenţia publicului şi autorităţilor această situaţie alarmantă.
"Din păcate, cifrele sunt extrem de îngrijorătoare şi evidenţiază proporţiile crizei sanitare în care ne aflăm. Conform datelor furnizate, în perioada 2020-2023, s-au efectuat doar 1.091 de transplanturi, în timp ce numărul persoanelor înscrise pe listele de aşteptare a fost aproape triplu, ajungând la 2.730. Concret, unul din trei români este condamnat la moarte, în lipsa unei reforme sanitare", menţionează organizaţia.
În acest context, FACIAS solicită implementarea unor măsuri urgente din partea Ministerului Sănătăţii pentru a îmbunătăţi procesul de transplanturi în România.
Printre măsurile propuse se numără asigurarea unui suport adecvat pentru pacienţii care au nevoie de transplanturi, care "trebuie să aibă acces la informaţii şi servicii de consiliere, precum şi sprijin financiar pentru a acoperi costurile asociate procedurii".
Alte măsuri propuse sunt implementarea unor strategii pentru reducerea timpilor de aşteptare pentru transplanturi, precum optimizarea procesului de prelevare şi transplant, şi lansarea unor campanii de conştientizare şi educaţie privind donarea de organe.
"Ministerul Sănătăţii trebuie să organizeze campanii de conştientizare şi educare publică pentru a încuraja donarea de organe şi a schimba percepţiile şi atitudinile faţă de acest subiect", mai arată federaţia.