Numărul de cabinete ale medicilor de familie a scăzut cu 453 în ultimii trei ani şi a coborât după mulţi ani sub pragul de 11.000, arată un raport publicat de Institutul Naţional de Statistică (INS), consultat de 360medical.ro.
De altfel, numărul de cabinete medicale de familie a scăzut constant în ultimii ani, de la 11.397 în 2015 până la 11.055 în 2017 şi 10.944 în 2018.
Şi numărul cabinetelor medicale de medicină generală a scăzut sensibil anul trecut, cu 50 faţă de 2017, până la 726.
Numărul de centre medicale de specialitate s-a redus cu 22 anul trecut, până la 670.
În schimb, numărul de cabinete stomatologice a continuat să crească în ritm susţinut, ajungând în 2018 la 15.203, de la 15.095 cu un an mai devreme.
Un raport recent al Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor arată că peste 500 de comune din România nu au medici de familie.
La începutul lunii mai a intrat în vigoare o lege care le permite medicilor de familie să lucreze la cel mult două puncte de lucru secundare deschise în localităţi fără servicii medicale, dacă pot acoperi cel puţin 10 ore pe săptămână.
Iniţiatorii au motivat că noua lege ar reduce numărul de localităţi rurale din România care nu dispun de servicii de medicină de familie, prin punerea la dispoziţia pacienţilor a acestei facilităţi cel puţin 10 ore pe săptămână.
Pentru a compensa deficitul de medici cu această specializare, dMinisterul Sănătăţii ia în calcul aducerea unor medici de familie din Republica Moldova care să profeseze în ţară.
Bugetul alocat medicinei de familie din România creşte cu 6% în 2019, generând nemulţumiri majore în sector, în condiţiile în care avansul acoperă doar inflaţia.
Recent, Colegiul Medicilor din România (CMR) a avertizat că medicii de familie din România ar putea recurge la întreruperea contractelor de furnizare de servicii medicale din cauza bugetului prea mic alocat medicinei de familie în 2019, desfăşurând activitatea în regim privat, contra cost, ceea ce înseamnă că pacienţii vor trebui să plătească pentru consultaţii.
