Rata mortalităţii infantile din România s-a redus uşor în primele cinci luni din acest aceeaşi perioadă a anului trecut, mai ales ca urmare a evoluţiei pozitive din luna mai, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS).
Comparativ cu ianuarie-mai 2018, numărul de decese ale copiilor cu vârsta sub un an a scăzut cu 7,1%, de la 521 până la 484, arată calculele 360medical.ro realizate pe baza datelor INS.
În luna mai, România a înregistrat 89 de decese ale unor copii cu vârsta sub un an, nivel semnificativ sub cel înregistrat în mai 2018 (124). Mai a fost a doua lună din acest an în care s-au înregistrat mai puţin de 90 de decese, după februarie (83).
În 2018, România a înregistrat 1.215 de decese ale unor copii cu vârsta de cel mult un an, în scădere cu 11% faţă de nivelul înregistrat în anul precedent (1.366).
Pe baza datelor publicate până în prezent, rata mortalităţii infantile a fost anul trecut de circa 6,4 la 1.000 născuţi-vii, în scădere de la 6,7/1.000 în 2017.
Potrivit statisticilor Eurostat, România era până în 2015 ţara membră a Uniunii Europene cu cea mai mare rată a mortalităţii infantile.
În 2016, România a coborât pe locul al doilea în UE, fiind depăşită de Malta. În 2017, rata mortalităţii infantile din România a coborât la 6,7/1.000, cel mai înalt nivel din UE, la egalitate cu Malta.
În acest clasament al mortalităţii infantile, România este urmată de Bulgaria (cu o rată de 6.4/1.000 în 2017), Slovacia (4.5) şi Letonia (4.1), celelalte state membre înregistrând rate mult mai mici.
Media mortalităţii infantile la nivelul Uniunii Europene a fost de 3.6/1.000 născuţi-vii în 2017.
Totuşi, România a înregistrat o scădere semnificativă a mortalităţii infantile în ultimele decenii, în special după intrarea în Uniunea Europeană.
În 2006, ultimul an înainte de intrarea în UE, România înregistra o rată a mortalităţii infantile de 13,9/1.000 născuţi-vii. În 1990, rata mortalităţii infantile era de 26,9/1.000.
Un raport realizat de UNICEF arată că mortalitatea infantilă ridicată din România are ca principale cauze: nivelul scăzut de şcolarizare a mamei, sărăcia, marginalizarea geografică a comunităţilor şi a familiilor în cadrul comunităţilor, lipsa de acces la servicii medicale de bază, lipsa de informare profesională a medicilor, reglementări contradictorii în sistemul sanitar, lipsa de informare a părinţilor cu privire la serviciile de care pot beneficia, precum şi lipsa abilităţilor parentale.
Raportul subliniază că mulţi copii sub un an au decedat la domiciliu sau în primele 24 de ore de la internarea în spital.
