Institutul Naţional de Sănătate Publică, în calitate de promotor al proiectului “Consolidarea reţelei naţionale de furnizori de îngrijiri primare de sănătate pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, copii şi adulţi (inclusiv populaţie vulnerabilă) – PDP1”, a implementat Ancheta de evaluare a stării de sănătate prin examinare (EHES), pe baza unei metodologii comune europene.
Acestă anchetă reprezintă continuarea celor cinci anchete anterioare desfăşurate între 1959 şi 1997, pe eşantioane de populaţie reprezentative statistic.
Ancheta a adaptat metodologia European Health Examination Survey (EHES), ceea ce permite compararea datelor obţinute cu cele din celelalte State membre ale Uniunii Europene (UE).
EHES România a fost realizat pe un eşantion reprezentativ din populaţia 25-64 ani, selectaţi aleator de pe listele a 120 medici de familie participanţi.
Au fost colectate date complete de la 5.380 persoane, având reprezentativitate pe sex, mediu de rezidenâ, grupă de vârstă şi regiuni de dezvoltare.
EHES România a fost realizat prin administrarea prin interviu a unui chestionar structurat pe patru secţiuni: stărea de sănătate, îngrijirea sănătăţii, determinanţii sănătăţii şi variabile socio-demografice.
De asemenea, ancheta a cuprins şi realizarea unui examen clinic (efectuarea măsurătorilor antropometrice, măsurarea tensiunii arteriale, efectuarea testului scaunului simplu şi cronometrat) şi efectuarea analizelor de laborator (profil lipidic, profil glucidic, ionogramă, vitamina D, hemoglobină, enzime hepatice, profil hormonal tiroidian, profil renal etc.).
CONCLUZII
Percepţia asupra propriei stări de sănătate şi îngrijirea sănătăţii
Într-o proporţie mare (78.8%), respondenţii au apreciat sănătatea proprie ca fiind bună sau foarte bună.
Astfel, 82.2% dintre bărbaţi şi 75% dintre femei apreciază sănătatea proprie ca fiind bună sau foarte bună.
Dintre respondenţii care şi-au apreciat sănătatea proprie ca fiind bună sau foarte bună, 83.5% erau din mediul urban şi 73.4% din mediul rural.
Totodată, 42.8% dintre femei şi 37.7% dintre bărbaţi au declarat că utilizează medicamente prescrise de medic: 49% din respondenţi declară că folosesc medicamente pentru hipertensiune arterială, 33.9% pentru hipercolesterolemie, 12.2% pentru diabet zaharat, 65.1% pentru alte afecţiuni.
Fumatul
Un procent de 24.1% din respondenţi declară că fumează zilnic, 5.5 % declară că fumează ocazional şi 70.5% declară că nu fumează. 28.5% dintre bărbaţi fumează zilnic faţă de 19.6% dintre femei.
Consumul de alcool
36.3% dintre respondenţi declară că nu consumă niciodată alcool, 34.7% consumă de o data pe lună sau mai rar, 12.5% consumă alcool de 2-4 ori pe lună 11.3% consumă alcool de 2-3 ori pe săptămână, 4.6% consumă alcool de 4 sau mai multe pri pe săptămână.
53.8% dintre femei declară că nu consumă niciodată alcool faţă de 19.1% dintre bărbaţi.
Activitate fizică
82.5% din respondenţi declară că fac activitate fizică uşoară în fiecare zi, 87.2% fac activitate fizică uşoară peste 20 minute.
Un procent de 65.9% din respondenţi declară că fac activitate fizică moderată, 86.7% fac activitate fizică moderată peste 20 minute pe zi.
Un procent de 14.9% din respondenţi declară că fac zilnic activitate fizică intensă, 68.4% declară că fac activitate fizică intensă peste 20 de minute pe zi.
Statusul ponderal
Din datele obţinute în cursul interviului, reiese că 30% din respondenţi sunt normoponderali şi 18.6% sunt supraponderali.
Un procent de 33.8% din femei sunt subponderale şi doar 5.8% din bărbaţi. 48.9% din bărbaţi sunt obezi faţă de 13.7% dintre femei.
Din datele obţinute în urma măsurătorilor, reiese că 29.6% din participanţi sunt normoponderali, 36.1% sunt supraponderali şi 32.6% sunt obezi.
Un procent de 34.7% dintre femei şi 24.5% dintre bărbaţi sunt normoponderali. 34.6% dintre bărbaţi şi 30.6% dintre femei sunt obezi.
Analize de sânge
Profil lipidic - 56% din participanţii la studiu au valori normale ale colesterolului seric, 29.2% au valori moderat crescute (200-239 mg/dL) şi 14.8% au valori crescute (peste 240 mg/dL); 56.1% din participanţi au valori ale HDL care indică un risc moderat de boli cardiovasculare şi 22.8% au valori care indică un risc crescut.
Ponderea celor cu risc crescut este mai mare la bărbaţi faţă de femei (33.4% faţă de 12.1%).
Un procent de 17.6% din participanţi au valori ale LDL care indică un risc crescut de boli cardiovasculare şi 10.6% au valori care indică un risc extrem de crescut.
Vitamina D —24.8% din participanţi au un nivel al vitaminei D în sânge care indică o deficienţă, 44.3% din participanţi au un nivel al vitaminei D care indică insuficienţă de vitamina D.
Bărbaţii au un nivel normal al vitaminei D într-o pondere mai mare decât femeile (37.3% faţă de 24.5%).
Din rezultatele prezentului studiu reiese că o pondere mare a persoanelor prezintă:
- factori de risc cardiovasculari (fumat, consum de alcool, valori anormale ale HDL/LDL);
- nivel scăzut al vitaminei D;
- valori ale hemoglobinei glicate care indică un risc de a dezvolta diabet zaharat;
- valori ale tensiunii arteriale măsurate peste limitele normale;
- măsurători antropometrice cu valori sugestive pentru
Raportul final al Anchetei stării de sănătate a populaţiei adulte din România poate fi descărcat aici.
