Două studii, publicate joi, ridică semnale de alarmă cu privire la răspândirea bacteriilor rezistente la acelaşi grup de antibiotice (carbapeneme) atât în cadrul asistenţei medicale, cât şi în cadrul comunităţilor din Europa, potrivit Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC). Experţii au toate motivele să fie îngrijoraţi. Potrivit unui scenariu sumbru, aceste bacterii ar putea produce infecţii periculoase, extrem de contagioase şi greu, dacă nu imposibil, de tratat.
Pacienţii care urmează un tratament în spital sau în alte unităţi medicale pot fi deosebit de vulnerabili la infecţiile pe care le contractează pe timpul spitalizării, în special dacă infecţiile sunt dificil de tratat deoarece sunt rezistente la medicamentele utilizate în mod obişnuit.
De exemplu, se ştie că Enterobacteriaceae rezistente la carbapenem (CRE) - antibioticul folosit de obicei în cazuri de infecţii grave - afectează în special pacienţii spitalizaţi.
Se estimează că, în fiecare an, în Uniunea Europeană şi în Spaţiul Economic European (UE/SEE) apar peste 3,5 milioane de cazuri de infecţii asociate asistenţei medicale (IAAM) - infecţiile nosocomiale - care conduc la peste 90 de mii de decese şi corespund la aproximativ 2,5 milioane de ani de viaţă ajustaţi în funcţie de invaliditate (DALY), o povară estimată a depăşi povara cumulată a altor infecţii, inclusiv gripa şi tuberculoza în UE/SEE, potrivit ECDC.
În plus, infecţiile nosocomiale constituie 71% din cazurile de infecţii cu bacterii rezistente la antibiotice, inclusiv bacterii rezistente la antibioticele de ultimă instanţă, cum ar fi Enterobacteriaceae rezistente la carbapenem - ECDC.
Enterobacteriaceae sunt o familie de bacterii care cuprinde 28 de genuri, dintre care 23 sunt implicate în patologia umană.
Experţii au toate motivele să fie îngrijoraţi. Potrivit unui scenariu sumbru, aceste bacterii ar putea produce infecţii periculoase, extrem de contagioase şi greu, dacă nu imposibil, de tratat.
Două studii publicate joi în Eurosurveillance, care marchează Săptămâna mondială de conştientizare a RAM în perioada 18-22 noiembrie 2024, au analizat noi date privind răspândirea acestor CRE, pentru a informa potenţialele acţiuni de sănătate publică, şi anume Escherichia coli (E.coli) de tip secvenţă (ST)131 producătoare de diverse carbapenemaze, şi o altă bacterie periculoasă „New Delhi Metallo - 1" sau Providencia stuartii producătoare de metalo-beta-lactamază-1 (NDM-1) din New Delhi, o enzimă care face bacteriile rezistente la antibiotice şi letale.
Linia E. coli cu model de rezistenţă emergentă se răspândeşte în comunitate
Într-o comunicare rapidă, autorii au evaluat datele genomice şi epidemiologice din 17 ţări din Uniunea Europeană (UE) şi Spaţiul Economic European (SEE) şi au observat o emergenţă a E. coli care produce carbapenemaze.
La nivel mondial, E. coli este agentul patogen asociat cu cele mai multe decese atribuibile rezistenţei la antimicrobiene, iar tipul specific de E. coli investigat de autori în studiul lor (ST 131) a fost detectat în întreaga lume şi este frecvent asociat cu rezistenţa-multidrog.
Cercetătorii au analizat secvenţierea şi datele epidemiologice ale aproape 600 de izolate de E. coli ST131 furnizate de laboratoarele naţionale de referinţă din Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Ungaria, Irlanda, Germania, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ţările de Jos, Norvegia, Portugalia, Slovenia şi Suedia.
Detectarea izolatelor de E. coli ST131 producătoare de carbapenemaze a crescut în timp. Un grup de izolate s-a remarcat prin asocierea potenţială cu infecţiile tractului urinar în comunitate, dedusă din vârsta medie relativ scăzută a pacienţilor (57 de ani), o proporţie ridicată de pacienţi de sex feminin şi detectarea frecventă a izolatelor din probe de urină. Autorii notează că „infecţiile urinare dobândite în comunitate ar putea reprezenta doar vârful icebergului în ceea ce priveşte colonizarea pacienţilor în comunitate”.
Deşi autorii recunosc că nu au analizat o populaţie aleatorie de E. coli ST131, ci au preselectat izolate din laboratoarele de referinţă, ceea ce probabil a dus la o colecţie de izolate cu o probabilitate mai mare de a purta şi alţi markeri de rezistenţă, ei susţin că rezultatele studiului lor din 17 ţări UE/SEE „trimit un alt avertisment cu privire la înrăutăţirea situaţiei epidemiologice a Enterobacteriaceae, producătoare de carbapenemaze în UE/SEE.
Răspândirea în continuare a E. coli purtătoare de gene carbapenemază ar însemna că aceste carbapeneme nu ar mai putea fi eficiente în mod constant pentru tratamentul infecţiilor severe cu E. coli.
Se estimează că până la 50% din infecţiile nosocomiale pot fi prevenite. Aplicarea măsurilor de prevenire şi control al infecţiilor în unităţile de asistenţă medicală este esenţială pentru prevenirea infecţiile nosocomiale, potrivit ECDC.
Transmiterea susţinută a Providencia stuartii rezistentă la carbapeneme în sistemul de sănătate din România
În cel de-al doilea studiu, publicat joi de ECDC, un tip de CRE care a fost foarte rar în Europa până în prezent - Providencia stuartii producătoare de metalo-beta-lactamază-1 (NDM-1) din New Delhi - a fost detectat acum în mai multe spitale din România.
În ancheta lor genomică, autorii au analizat modul în care P. stuartii producătoare de NDM-1 se răspândeşte în spitale, cu scopul de a genera informaţii în timp util pentru a controla orice transmitere ulterioară.
În studiul lor, autorii au analizat 74 de probe de P. stuartii pe care le-au primit din şase spitale din România. Majoritatea (n=72/74) izolatelor recuperate au fost legate de o infecţie raportată în rândul pacienţilor, cum ar fi infecţii ale tractului respirator inferior sau ale tractului urinar. Autorii au clasificat majoritatea infecţiilor ca fiind asociate asistenţei medicale, adică pacienţii le-au dobândit într-un spital sau într-un alt cadru medical.
Având în vedere rezistenţa acestor bacterii la mai multe clase de antibiotice, cum ar fi penicilinele, cefalosporinele şi carbapenemele, 90% din izolatele testate în acest studiu au fost clasificate ca fiind multidrog-rezistente. În investigaţia lor, cercetătorii au identificat patru grupuri multi-spitaliceşti de astfel de izolate rezistente detectate pe parcursul unui an. Acest lucru indică o transmitere susţinută în cadrul sistemului de sănătate românesc pe o perioadă mai lungă.
Punând rezultatele studiului în context internaţional prin compararea cu date din alte ţări, autorii au putut, de asemenea, să facă legătura între linia specifică a P. stuartii detectată în România şi izolatele găsite în alte ţări, şi anume Bulgaria, Franţa, Germania, Irlanda, Ţările de Jos, Elveţia, Regatul Unit şi Statele Unite ale Americii.
Autorii au concluzionat că „transmiterea susţinută în spitalele din România şi răspândirea internaţională indică un risc ridicat de transmitere ulterioară a P. stuartii producătoare de NDM-1 în mediile medicale. Ar trebui puse în aplicare măsuri sporite de prevenire şi control al infecţiilor de îndată ce sunt detectate cazuri în unităţile sanitare”.
Infecţiile asociate asistenţei medicale (IAAM) - infecţiile nosocomiale - sunt un fenomen cu care se confruntă spitalele din întreaga lume, nu doar din România. Totuşi, situaţia este agravată în ţara noastră de faptul că acestea sunt „profund subraportate”, potrivit Strategiei pentru prevenirea şi limitarea infecţilor asociate asistenţei medicale şi combaterea fenomenului de rezistenţă la antimicrobiene în România 2023-2030, elaborată de Comitetului Naţional pentru Prevenirea şi Limitarea Infecţiilor Asociate Asistenţei Medicale.
Potrivit ministrului Sănătăţii, România raportează în prezent doar 1% din totalul cazurilor externate ca fiind infecţii asociate asistenţei medicale, în timp ce media la nivel european este de 7%.
Pentru a stimula raportarea IAAM, Ministerul Sănătăţii a introdus raportarea infecţiilor nosocomiale printre criteriile de performanţă pe baza cărora sunt evaluaţi managerii de spitale.
Mai puteţi citi şi:
