În luna decembrie 2024 Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) derulează campania de informare, educare şi conştientizare cu privire la factorii de risc pentru bolile cardiovasculare.
Campania vizează creşterea gradului de informare şi conştientizare în rândul populaţiei generale privind problematica bolilor cardiovasculare, având ca ţintă implicarea activă a fiecărui individ în deciziile referitoare la menţinerea şi îmbunătăţirea propriei sănătăţi.
Grupul bolilor cardiovasculare şi cerebro-vasculare include afecţiuni ale inimii, boala vasculară cerebrală şi boli ale aparatului circulator. Acestea cuprind toate bolile inimii şi ale sistemului circulator, inclusiv hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, insuficienţa cardiacă şi AVC (accidentul vascular cerebral).
„Bolile cardiovasculare şi cerebrovasculare (BCV) continuă să rămână principala cauză de morbiditate şi mortalitate în lume, reprezentând o provocare semnificativă pentru sănătatea publică. La nivel global, se observă o creştere importantă a proporţiei bolilor cardiovasculare, consecinţa a îmbătrânirii populaţiei, de la 40% la adulţii cu vârste cuprinse între 40 şi 59 de ani, la 75% la cei cu vârsta cuprinsă între 60 şi 79 de ani şi la 86% la cei peste 80 de ani", a transmis INSP într-un comunicat.
Decesele cauzate de BCV rămân alarmant de ridicate ca număr şi se estimează că, la nivel global, în 2030 vor atinge cifra de 23 milioane, deşi ratele generale ale mortalităţii s-au redus în ultimele decenii.
La nivelul Uniunii Europene (UE), BCV sunt responsabile de 42,5% din numărul global de decese anual, respectiv aproximativ 10 .000 de decese/ zi.
În anul 2023, în România au fost înregistrate 600,8 decese prin boli cardiovasculare la 100.000 locuitori, bolile aparatului circulator ocupând primul loc în structura mortalităţii pe clase de boli la noi în ţară. Aproximativ 1 din 2 persoane în România a decedat din cauza bolilor aparatului circulator, fiind raportate 43.460 decese prin boală ischemică a inimii şi 42.826 decese cauzate de boli cerebro-vasculare, în anul 2023, potrivit INSP.
Rata standardizată a mortalităţii prin boli cardiovasculare în România este de 2,5 ori mai mare decât media Uniunea Europeană (UE)
În anul 2023, conform datelor de la nivelul cabinetelor medicilor de familie, bolile cardiovasculare (cardiopatia ischemică şi bolile cerebro-vasculare) ocupau împreună cu boala hipertensivă, diabetul şi bolile pulmonare cronice obstructive primele 5 poziţii în ierarhia bolilor cronice.
România se află printre statele membre ale UE cu cea mai mare mortalitate evitabilă, înregistrând valori înalte ale deceselor, atât din cauze prevenibile prin intervenţii de sănătate publică, cât şi din cauze tratabile prin îngrijiri de calitate adecvate. Principalele cauze ale mortalităţii evitabile în România rămân bolile cardiovasculare cu valori de 1,5 – 3 ori mai mari decât media UE 27.
Etiologia BCV este multifactorială, factorii de risc putând fi împărţiţi în două categorii: neinfluenţabili şi influenţabili.
Factorii de risc nemodificabili includ: factorii genetici, genul, vârsta şi în unele clasificări antecedentele heredo-colaterale.
Factorii de risc modificabili pentru bolile cardiovasculare sunt strâns legaţi de stilul de viaţă şi de mediul înconjurător şi includ consumul de tutun şi produse conexe, stresul, tulburările de somn, stilul de viaţă sedentar, consumul dăunător de alcool şi alimentaţia nesănătoasă. Hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, obezitatea şi hipercolesterolemia reprezintă, de asemenea, factori de risc importanţi pentru accidentul vascular cerebral (AVC) şi infarctul miocardic acut (IMA).
Între factorii de risc care se asociază cu bolile cardiovasculare, consumul de tutun a fost identificat ca fiind cel mai mare risc de sănătate evitabil.
Hipertensiunea arterială este principalul factor de risc pentru deces şi dizabilitate în regiunea europeană, fiind responsabil de aproape un sfert din decese şi 13% din dizabilităţi, această regiune având cea mai mare prevalenţă a hipertensiunii arteriale din lume.
Consumul excesiv de sare este principalul factor al hipertensiunii arteriale şi, ulterior, al deceselor cauzate de bolile cardiovasculare, astfel încât reglementarea cantităţii de sare din alimentele procesate are potenţialul de a avea un impact pozitiv asupra sănătăţii, potrivit specialiştilor.
Astfel, devine extrem de importantă conştientizarea de către populaţia generală a faptului că, în România, riscul cardiovascular la nivel populaţional este unul crescut. Românii au un risc mare de îmbolnăvire prin boală cardiovasculară, un risc mare de deces prematur prin boli cardiovasculare şi o prevalenţă mare a factorilor de risc pentru boli cardiovasculare. Fiecare individ se poate implica activ în controlul şi reducerea factorilor de risc cardio-vasculari, transmite INSP.
„Cu ocazia acestei campanii, Institutul Naţional de Sănătate Publică reiterează faptul că renunţarea la fumat, reducerea cantităţii de sare, consumul de fructe şi legume în cantitate optimă, activitatea fizică regulată şi evitarea consumului excesiv de alcool, reduc semnificativ riscul apariţiei bolilor cardiovasculare. De asemenea, identificarea persoanelor cu risc crescut cardiovascular permite instituirea unui tratament adecvat precoce. Creşterea nivelului de informare şi conştientizare al pacienţilor cu factori de risc metabolici (ex:hiperglicemie, dislipidemii, HTA,etc) cu privire la importanţa parametrilor care reflectă factorii de risc cardiovascular şi importanţa respectării recomandărilor şi tratamentului prescris de medic, poate salva un număr important de vieţi. Promovarea adoptării unui stil de viaţă sănătos, de timpuriu, la preşcolari şi şcolari este la fel de importantă, comportamentele sanogene formându-se devreme în copilărie", se mai arată în comunicatul INSP.
