România alocă sectorului de sănătate semnificativ sub media europeană, atât ca procent din produsul intern brut (PIB), cât şi ca valoare netă pe locuitor. Ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a oferit explicaţii despre motivele acestei alocări insuficiente, dar şi despre modul în care nivelul alocărilor către sănătate poate fi crescut. Una dintre principalele cauze este procesul redus al încasărilor bugetare din România în raport cu media UE, potrivit ministrului.
Declaraţiile au fost făcute luni, în cadrul conferinţei „România inovatoare: stat membru rezilient şi competitiv în UE şi OCDE”, organizată de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
Ultimele date ale Eurostat, publicate săptămâna trecută, arată că România este pe penultimul loc în UE (depăşind doar Irlanda) în privinţa procentului de taxe şi contribuţii colectate de guvern, cu 27% din PIB în 2023, în condiţiile în care media UE a fost de 40%.
"Dacă vă uitaţi, la o colectare de 40% [din PIB], 9% înseamnă, de fapt, aproape un sfert. La noi, la 27%, 6% înseamnă aproape un sfert. Deci este clar că singura posibilitate de creştere a alocării pentru sănătate este legată de modul de colectare a veniturilor la bugetul de sănătate", a afirmat Alexandru Rafila.
„Cred că suntem de acord cu toţii că trebuie mai mulţi bani în sectorul de sănătate. Dar acest lucru este posibil în momentul în care toate mecanismele financiare sunt funcţionale, iar această raportare la Uniunea Europeană are în vedere toate elementele. Nu doar la alocarea pentru sănătate, ci şi la PIB-ul unei ţări, cum e România, în raport cu PIB-ul mediu european, şi la colectarea la buget a veniturilor care trebuie să se apropie de media Uniunii Europene", a completat ministrul.
În România, fondurile publice alocate sănătăţii sunt de circa 6% din PIB (din care alocarea bugetară directă este de 4,5% din PIB), media europeană fiind de circa 9% din PIB.
