Aproape 20% dintre medicii de familie au peste 70 de ani, a declarat, luni, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), medicul Valeria Herdea, precizând că sunt multe localităţi, mai ales din mediul rural, care nu au medici de familie.
Cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor din România au reprezentat mai puţin de jumătate din media Uniunii Europene (1.626,57 euro în România faţă de media UE de 3.684,55 euro - Eurostat).
În ciuda creşterii forţei de muncă din sănătate în ultimul deceniu, numărul medicilor şi al asistenţilor medicali la 1.000 de locuitori rămâne sub media UE: astfel, în 2021, erau 3,5 medici practicanţi la 1.000 de locuitori - o rată printre cele mai scăzute din UE (media UE era de 4,1 la 1.000), a atras atenţia asociaţia, Salvaţi Copiii România, subliniind consecinţele severe ale inegalităţii accesului la servicii medicale
Numărul cabinetelor medicale de familie din mediul rural este cu 51% mai mic decât în cel urban: una dintre cauzele mortalităţii infantile ridicate în rural (6,9 la mia de copii născuţi vii)
Rata mortalităţii infantile în mediul rural (6,9 la mia de copii născuţi) este cu 30% mai ridicată decât în mediul urban (4,8 la mie), în timp ce în mai puţin de jumătate (47%) din localităţile din România au suficienţi medici de familie.
Mai mult, peste un sfert dintre românii cu domiciliul în ţară nu au acoperire prin asigurarea socială de sănătate. Deşi sistemul de asigurare socială de sănătate este obligatoriu, aproximativ 25% din populaţie a rămas neasigurată în 2022 - în special în zonele rurale.
Potrivit Federaţiei Naţionale a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF), accesul la îngrijirea medicală este extrem de important pentru persoanele din comunităţile vulnerabile, care trăiesc în regiuni îndepărtate. În condiţiile în care mai puţin de jumătate (47%) din localităţile din România au suficienţi medici de familie, iar 328 de comune nu au medic de familie. Distribuţia unităţilor medicale şi a medicilor în România este inegală între zonele rurale şi cele urbane, serviciile medicale mobile furnizate direct în comunităţi pot face diferenţa între depistarea precoce a unei boli şi complicaţiile severe.
„Din păcate, destul de multe probleme în mediul rural, mult mai multe decât ne-am fi dorit. Există mai multe probleme legate de resurse umane, de resurse materiale, de acces la multe altele. Un scurt periplu la nivelul ţării ne arată că aproape 20% dintre medici sunt peste 70 de ani din medicina de familie. Există foarte multe localităţi încă neacoperite în mediul rural. (...) Avem 1.530 de medici de familie, necesarul de care am avea nevoie la nivelul întregii ţări, din care 1.122 la nivelul zonelor rurale", a declarat dr. Valeria Herdea la dezbaterea online pe tema accesului la servicii medicale în România organizată de Salvaţi Copiii România, citată de Agerpres.
Potrivit acesteia, deşi generaţii de medici termină rezidenţiatul sau specialitatea, aceştia nu aleg să profeseze în mediul rural.
„O altă problemă cu care ne confruntăm este şi problema ambulatoriului. Există foarte multe locuri care nu sunt ocupate. (...) Este aceeaşi situaţie cu partea de pediatrie, unde avem peste 250 de localităţi, din care 80 de spitale care nu au medic pediatru. Este o mare problemă. (...) Şi în jurul Bucureştiului, judeţul Ilfov are zone neocupate de medici şi are zone neocupate şi de medici de medicină de familie, dar şi pe medicii din ambulatoriu", a spus preşedintele CNAS, indicând faptul că în următorii ani va creşte adresabilitatea către spitale.
Totodată, ea a amintit că a fost semnat contractul pentru noua Platformă Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS).
„Are termen 30 iunie 2026. Se depun eforturi uriaşe pentru a capacita întreg personalul pentru a lucra la acest proiect. Din punctul nostru de vedere, este un proiect care va schimba foarte mult faţa medicinei", a indicat Herdea.
Peste 300 de comune din România nu au niciun medic de familie
„Doar 47% din localităţile din România au un număr de medici suficient pentru populaţia respectivă. (...) Vedem că în România s-au cheltuit 1.600 euro pe locuitor, faţă de media Uniunii Europene de 3.684 de euro. Numărul locuitorilor care revin la un medic de familie este cu 50% mai mare în mediul rural faţă de mediu urban. În rural sunt 2.300 de locuitori, faţă de 1.157 în urban şi mai mult peste un sfert dintre românii cu domiciliul în ţară nu au acoperire prin asigurarea socială de sănătate", a indicat preşedintele executiv al organizaţiei, Gabriela Alexandrescu, precizând că peste 300 de comune din România nu au niciun medic de familie.
La rândul său, preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, Sandra Alexiu, a indicat că se discută din ce în ce mai mult despre scăderea numărului medicilor de familie.
„În ultima vreme discutăm din ce în ce mai mult despre puţini medici de familie. Să nu uităm că am plecat de la 13.000 şi ceva - 14.000 şi am ajuns 9.200 în total în România, ceea ce înseamnă că, în acest moment, deficitul ăsta se vede şi nu se vede numai în rural, este şi în oraşe. (...) Astăzi, ne confruntăm cu un deficit foarte mare de colegi", a arătat Alexiu.
