Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) atrage atenţia că, persoanele care consumă carne crudă sau gătită insuficient sunt la risc de trichineloză (cunoscută şi ca trichinoza), o boală infecţioasă determinată de larve ale unor viermi paraziţi.
La nivel mondial, se înregistrează aproximativ 10.000 de cazuri noi de trichineloză pe an.[i] În 28 de ţări din spaţiul economic european s-au înregistrat 39 de cazuri noi, în anul 2022 [ii]. În România, în anul 2023, s-au înregistrat 31 de cazuri noi, în creştere faţă de anul anterior, cele mai multe cazuri fiind înregistrate în luna ianuarie, după consumul de alimente (infestate) din perioada sărbătorilor de iarnă [iii], informează INSP într-un comunicat.
Oamenii se îmbolnăvesc de trichineloză prin consumul de carne crudă sau insuficient gătită sau produse din carne care conţin larve ale acestor viermi paraziţi. Cel mai frecvent, carnea infestată cu larve de Trichinella spp provine de la animale precum: porc, cal, nutrie sau vânat (mistreţ, urs).
Cel mai mare risc de infectare este prin consumul de carne de la porcii crescuţi în gospodărie, deoarece aceştia, nefiind vânduţi prin comerţ cu amănuntul, nu sunt supuşi inspecţiei veterinare, respectiv nu se trimit probe pentru testare de la animalele sacrificate.
Chiar şi consumul unei cantităţi mici de carne crudă, cum ar fi gustatul preparatelor din carne pe parcursul prelucrării, poate să pună persoanele la risc. Preparatele de casă din carne, care conţin carne infestată pot determina cazuri de trichineloză. Procedeele de sărare, afumare sau uscare a cărnii nu distrug larvele de Trichinella spp, precizează INSP.
Trichineloza nu se transmite de la om la om. O persoană bolnavă nu transmite boala şi nu există riscul de infectare de la o persoană bolnavă.
Pentru prevenirea îmbolnăvirii specialiştii recomandă achiziţionarea animalelor de la unităţi care sunt avizate sanitar veterinar, iar aprovizionarea cu carne şi preparate din carne să se facă din unităţi comerciale specializate care pun în vânzare doar produse avizate sanitar-veterinar.
Totodată, INSP recomandă trimiterea unor probe de carne din porcul sacrificat în gospodărie sau din carnea de vânat la centre autorizate ale autorităţilor sanitar- veterinare, pentru efectuarea examenului microscopic, carnea putând fi consumată doar după rezultatul negativ al examenului trichineloscopic.
Totodată specialiştii recomandă gospodinelor să nu guste carnea, până când nu este complet gătită, întrucât procedeele de sărare, afumare sau uscare a cărnii nu distrug larvele de Trichinella spp.
Înaintea gătirii, se recomandă congelarea cărnii la o temperatură între (-)15°C şi (-)25°C, timp de 20-30 de zile, iar gătirea cărnii, a carnii tocate şi a vânatul sălbatic, se va face astfel încât să se atingă temperatura de peste 71°C în toată masa de carne (până carnea îşi schimbă culoarea din roz în gri).
Se mai recomandă, curăţarea tuturor ustensilelor care ating carnea, înainte şi după folosirea acestora, curăţarea tuturor suprafeţelor şi a intrumentelor folosite, şi spălarea bine a mâinilor după manipularea cărnii crude.
Diagnosticul şi simptomele bolii
Manifestarea clinică a bolii depinde de cantitatea de carne ingerată, de gradul de infestare a cărnii şi de rezistenţa organismului, variind de la forme clinice de boală uşoare la cele cu evoluţie gravă spre deces, din cauza complicaţiilor cardiovasculare sau neurologice.
Odată ce paraziţii sunt ingeraţi, sucul gastric acid dizolvă capsula protectoare care înconjoară larvele, iar acestea sunt eliberate şi tranzitează în intestin, unde se maturizează în viermi adulţi şi se reproduc. Odată ce pătrund în muşchi, viermii se încapsulează în ţesuturile musculare (striate), unde pot trăi o perioadă îndelungată, până la 40 de ani.
Se recomandă prezentarea la medic în cazul în care o persoană, după ce a consumat carne insuficient preparată termic, manifestă cel puţin trei dintre următoarele simptome: febră, sensibilitate şi dureri musculare, diaree, edem facial, hemoragii subconjunctivale, subunghiale şi retiniene.
„Medicii pot cere efectuarea de analize de laborator pentru a demonstra răspunsul imun caracterizat prin apariţia de anticorpi specifici anti- Trichinella spp şi mai rar pentru a evidenţia prezenţa larvelor de Trichinella spp în ţesut obţinut prin biopsie musculară. Medicii care emit suspiciunea de trichineloză vor raporta cazurile, conform legislaţiei în vigoare", se mai specifică în comunicatul INSP.
Evoluţia bolii cuprinde o perioadă de incubaţie, cu durată între 2 şi 28 zile; perioada asimptomatică corespunzătoare maturării larvelor ingerate în adulţi, la nivelul intestinului subţire; un stadiu intestinal, manifestat prin greaţă, diaree însoţită sau nu de febră, disconfort/dureri abdominale, lipsa poftei de mâncare, vărsături, oboseală; un stadiu de invazie tisulară (în special musculară), corespunzător migrării larvelor nou-formate în sistemul circulator, către musculatura striată.
Pot apărea, de asemenea, mialgii, tumefacţia maselor musculare, edeme periorbitare sau ale feţei, erupţii urticariene, febră 38°C -40°C, tulburări neuropsihice (cefalee, până la delir, comă), tulburări respiratorii, tulburări cardiace (miocardită cu tahicardie, tulburări de ritm).
Tratamentul trichinelozei
Tratamentul pentru această boală se face la recomandarea medicului care va urmări evoluţia clinică după administarea medicamentelor. Receptivitatea faţă de boală este generală, iar imunitatea este de scurtă durată, fiind posibile reîmbolnăviri.
Referinţe:
[i] World Health Organization, Foodborne parasitic infections: trichinellosis (tricinosis(WHO/UCN/NTD/VVE/2021.7).
[ii] European centre for Disease Prevention and Control, Trichinellosis – Annual Epidemiological report for 2022, 22 May 2024.
[iii] Institutul Naţional de Sănătate Publică, Centrul Naţional de Control al Bolilor Netransmisibile, Analiza evoluţiei bolilor transmisibile aflate în supraveghere -2023, 2024.
