Medicii de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Constanţa au efectuat prima lor tromboliză intravenoasă într-un caz de accident vascular celebral (AVC) unei paciente în vârstă de 90 ani, deşi procedura este realizată de mult timp la alte spitale din ţară.
"Medicii neurologi din cadrul SCJU au participat săptămâna trecută la o simulare naţională, desfăşurată sub observaţia directă a mai multor specialişti veniţi de la Spitalul Universitar din Bucureşti, în cadrul procedurii fiind implementat protocolul naţional pentru efectuarea trombolizei", a declarat managerul general al spitalului, Cătălin Grasa, citat de Agerpres.
Potrivit unui proiect de ordin prezentat recent de 360medical.ro, Ministerul Sănătăţii intenţionează să extindă la nivel naţional programul de tromboliză intravenoasă pentru cazurile de accident vascular cerebral (AVC), una dintre principalele cauze de deces în România.
În prezent, tromboliza intravenoasă pentru cazurile de AVC acut se realizează doar în câteva centre din România, astfel că mulţi pacienţi nu au acces la această procedură critică pentru salvarea de vieţi.
Tromboliza intravenoasă este o metodă terapeutică netraumatizantă, ce constă în injectarea unei substanţe trombolitice, care se administrează intravenos şi dizolvă cheagul de sânge care blocheaza circulaţia. Ca urmare a aplicării acestei proceduri, ţesutul cerebral parţial ischemiat nu se mai necrozează, astfel încât deficitul neurologic se remite complet.
Astfel, proiectul noului ordin modifică ordinul ministrului sănătăţii nr. 450/2015 privind aprobarea modului de administrare, finanţare şi implementare a acţiunilor prioritare pentru tratamentul intervenţional al pacienţilor cu accident vascular cerebral acut.
Proiectul noului ordin stabileşte mai multe măsuri pentru extinderea programului la nivel naţional.
Astfel, lista medicamentelor şi materialelor sanitare de care beneficiază bolnavii prin AP-AVCAc pentru fibrinoliza i.v. este extinsă şi cuprinde flacoane de activator tisular recombinant al plasminogenului (rtPA), teste pentru determinarea glicemiei şi a valorii INR pe dispozitive portabile cu utilizare pacientului potenţial eligibil pentru tromboliză intravenoasă, nicardipină şi urapidil.
De asemenea, proiectul stabileşte indicatori de eficienţă şi de rezultat mai stricţi în cazul acestei proceduri pentru AVC acut.
Astfel, în loc de “cost mediu/pacient critici cu accident vascular cerebral acut”, noul ordin prevede “cost mediu/pacient critici cu accident vascular cerebral acut, defalcate pe fiecare tip de intervenţie (fibrinoliză intravenoasă cu rtPA, trombectomie/tromboaspiraţie, angioplastie percutană cu implantare de stent pentru disecţii acute ale arterelor cervico-cerebrale embolizare de anevrism)”.
La indicatorii de rezultat, noul ordin prevede ca “intervalul de timp de la prezentarea pacientului la spital până la iniţierea trombolizei intravenoase (DTN), incluzând verificarea tuturor criteriilor de eligibilitate (clinice, imagistice şi de laborator) să fie mai mic de 60 minute la peste 50% dintre pacienţii trombolizaţi”, pe lângă registre naţionale pentru patologiile specifice şi ghiduri şi protocoale de diagnostic şi tratament actualizate periodic.
Spitalele care derulează AP-AVCAc trebuie să dispună de serviciu de gardă de neurologie 7/7, 24/24, 1-2 paturi disponibile cu dotarea necesară pentru monitorizare cardiovasculară, personal calificat (cel puţin un medic neurolog specialist/primar, un medic specialist/primar în imagistică prin CT cerebrală, o asistentă şi o infirmieră disponibile pe tot parcursul programului gărzii) şi secţie de neurologie de urgenţă.
De asemenea, spitalele respective trebuie să asigure “accesul imediat de urgenţă şi prioritar din unitatea de primiri urgenţe la cel puţin un aparat de tomodensitometrie cerebrală – CT cerebrală, accesul imediat de urgenţă şi prioritar la laboratorul de urgenţă de hematologie şi biochimie, sau acces la dispozitive portabile pentru efectuarea cu urgenţă maximă a analizelor necesare conform protocolului specific acestui tip de tratament, ale căror rezultate sunt decisive pentru iniţierea sau nu a fibrinolizei în fereastra terapeutică menţionată”, menţionează proiectul de ordin.
Recent, preşedintele Societăţii de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională, Gheorghe Iana, a declarat că peste o cincime (21,6%) dintre decesele înregistrate în prezent în România sunt generate de accident vascular cerebral.
