Programul de guvernare al guvernului condus de premierul desemnat Florin Cîţu prevede adoptarea unei noi legi a sănătăţii, alocarea a 6% din PIB pentru sănătate până în 2024, depolitizarea managementului spitalelor publice şi construirea de noi spitale şi modernizarea celor existente.
Ministrul desemnat al Sănătăţii este Vlad Voiculescu, care a mai ocupat această funcţie câteva luni în 2016, în guvernul condus de Dacian Cioloş.
"Reformarea administrativă a sistemului de sănătate trebuie să aibă la bază un cadru legislativ nou, modern şi eficient, care să permită atingerea obiectivelor europene. Astfel, una din priorităţile noastre este de elaborare a unei noi legi a sănătăţii", se arată în document.
Programul de guvernare prevede şi modernizarea sistemului de sănătate, demers ce implică şi reorganizarea instituţiilor publice din domeniu.
"În acest sens, a fost făcut un prim pas prin reorganizarea Ministerului Sănătăţii. Acest proces va continua cu reorganizarea şi eficientizarea direcţiilor de sănătate publică şi, ulterior, a tuturor instituţiilor din domeniul sanitar şi continuarea procesului de descentralizare in domeniul sănătăţii, asigurându-ne totodată de capacitatea necesară de coordonare la nivel local, regional sau naţional. Crearea legislaţiei necesare pentru formarea de consorţii medicale la nivel judeţean si regional, prin care se poate asigura management coerent şi eficient", precizează autorii programului.
Potrivit documentului, depus la Parlament de premierul desemnat Florin Cîţu, o parte importantă a programului de guvernare va fi centrată pe creşterea ponderii şi importanţei prevenţiei, ca parte integrantă din strategia naţională.
''Guvernul va demara şi implementa atât de necesara reformă a sistemului de sănătate care să conducă la îmbunătăţirea speranţei de viaţă a românilor, la creşterea calităţii vieţii şi la îmbunătăţirea accesului pacienţilor la un sistem public de sănătate, modern şi eficient. Sistemul de sănătate românesc se află acum în faţa unei duble provocări, pentru că, pe lângă nevoia de reforme structurale, trebuie să răspundă crizei fără precedent cauzate de pandemia de Covid-19, a cărei durată nu poate fi estimată la momentul actual'', se arată în programul de guvernare.
Totodată, noul guvern va urmări creşterea finanţării publice pentru Sănătate până la 6% din PIB, asigurarea unui grad de absorbţie ridicat a fondurilor europene dedicate domeniului în perioada 2021 - 2027 şi valorificarea acestei oportunităţi ca o sursă suplimentară de finanţare a sistemului de sănătate din România.
Printre obiective se mai află introducerea de criterii de performanţă şi sisteme de monitorizare (inclusiv digitalizare) în vederea eficientizării managementului bugetului alocat Sănătăţii; dezvoltarea asigurărilor complementare de sănătate cu creşterea ponderii fondurilor private, care să cofinanţeze servicii medicale, crearea unui cadru legislativ şi creşterea deductibilităţii fiscale pentru asigurările complementare de sănătate şi iniţierea unei dezbateri publice legate de oportunitatea introducerii concurenţei în administrarea asigurării obligatorii de bază.
Noul Cabinet îşi propune şi deschiderea către mai multe tipuri de asigurări de sănătate şi asiguratori pe modelul Pilonul 2 şi 3 de pensii; în acest context statul îşi va menţine rolul de reglementator, finanţator şi chiar ofertant de servicii de asigurare prin CNAS, se arată în programul de guvernare.
Pentru domeniul sănătate, în Planul Naţional de Rezilienţă şi Redresare sunt avute în vedere investiţii în unităţi sanitare noi, inclusiv extinderi ale spitalelor existente; investiţii în infrastructura medicală oncologică: Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara şi secţiile de oncologie din municipiile reşedinţă de judeţ; investiţii în institutele de boli cardio-vasculare şi secţiile cardio-vasculare din municipiile reşedinţă de judeţ.
Sunt prevăzute investiţii în Sănătate de cel puţin 2,8 miliarde euro din fonduri europene prin Programul Operaţional Sănătate prin investiţii pentru construirea spitalelor regionale şi infrastructuri spitaliceşti noi cu impact teritorial major.
În ceea ce priveşte realizarea unei infrastructuri medicale moderne, noul Executiv îşi propune: finanţarea dezvoltării şi modernizarea infrastructurii sanitare, precum şi dotarea unităţilor sanitare cu aparatură medicală, echipamente şi mijloace de transport sanitar specifice, construirea unor spitale regionale (Iaşi, Cluj-Napoca şi Craiova) şi finalizarea obiectivelor de investiţii începute în anii precedenţi, cu respectarea termenelor pentru finanţarea acestora, dar şi înfiinţarea unei Agenţii pentru Investiţii în Infrastructura de Sănătate.
De asemenea, se vor mai avea în vedere construirea a 10 spitale, inclusiv maternităţi, cu o valoare de 4 miliarde de lei; continuarea derulării programului de consolidări şi a altor lucrări de intervenţii pentru clădirile unităţilor sanitare, estimările pentru perioada 2021 - 2024 fiind de 140.000.000 lei; dotarea unităţilor sanitare cu aparatură medicală, echipamente şi mijloace de transport sanitar specifice. Estimările aferente acestui domeniu sunt de 1.250.933.000 lei pentru perioada 2021 - 2024.
Alte obiective din programul de guvernare se referă la: derularea proiectului "Consolidarea capacităţii de gestionare a crizei sanitare COVID-19" din cadrul Programului Operaţional Infrastructură Mare, în care au fost depuse 297 de cereri de finanţare de către spitalele publice pentru echipamente medicale, materiale sanitare şi substanţe biocide; reorganizarea serviciilor medicale în asistenţa medicală primară, ambulatorie şi spitalicească astfel încât să se poată asigura servicii medicale simultan atât pentru patologiile acute şi cronice, cât şi să se poată răspunde optim în condiţii epidemice/pandemice (să fie asigurate servicii
medicale concomitent pacienţilor COVID-19, precum şi celor non-COVID-19); dar şi finanţarea corespunzătoare a medicinei de familie, cu un obiectiv de minimum 8% din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.
Noul Executiv va urmări şi încurajarea întoarcerii în ţară a cercetătorilor români ce activează în instituţii din străinătate prin granturi de excelenţă; continuarea şi dezvoltarea politicii de stimulare a medicilor (medici de familie, medici specialişti, stomatologi) şi asistenţilor pe baza evaluărilor profesionale şi a criteriilor de eficienţă; identificarea soluţiilor privind atragerea de personal de specialitate (medici şi farmacişti) în zonele defavorizate şi mai puţin accesibile; recunoaşterea gărzilor ca vechime în muncă.
Ministerul Sănătăţii va continua reforma rezidenţiatului prin includerea de noi centre de pregătire (publice şi private) şi prin actualizarea bibliografiei, corelarea locurilor şi posturilor scoase la concurs cu proiecţia pe minimum 5 ani a specialităţilor deficitare şi cu distribuţia geografică a acestora, iar concursurile pentru posturi în sistemul public de sănătate se vor desfăşura cu impunerea meritocraţiei şi a experienţei efective în practica medicală - se precizează în programul de guvernare.
