Natalitatea în România este în scădere, în timp ce peste 25.000 de copii se nasc prematur, ceea ce reprezintă riscuri majore la naştere atât pentru mame, cât şi pentru bebeluşi, potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Prematurilor.
„În fiecare an, ţara noastră înregistrează o serie de recorduri negative în privinţa natalităţii şi nu a făcut rabat nici în 2023, când colectarea datelor de către autorităţi releva informaţii îngrijorătoare", se arată într-un comunicat al Asociaţiei Prematurilor, publicat luni.
Acesta semnalează aspecte îngrijorătoare privind: numărul mic de săptămâni la care se nasc din ce în cei mai mulţi copii, precum şi vârsta mică a mamelor minore care nasc copii la vârste foarte fragede; natalitatea tot mai redusă şi impactul acesteia în societate pe termen lung; numărul mare de prematuri comparativ cu ultimele date colectate de autorităţi.
Astfel, numărul de naşteri a scăzut anul trecut la 155.418, după ce în 2021 au fost 180.735 de nou-născuţi.
Potrivit sursei citate, 25.887 de nou-născuţi au venit mai devreme pe lume, iar cel mai mic număr de săptămâni la care a venit pe lume un nou născut a fost de 22 de săptămâni
Topul judeţelor din România cu cele mai multe naşteri premature
Topul îngrijorător este condus de Bucureşti, cu 2990 nou născuţi prematur, comparativ cu datele raportate în 2022 când au fost 1376 naşteri înainte de termen, Cluj cu 1019 nou născuţi prematur în 2023 faţă de 551 în 2022, Iaşi - 1462 nou născuţi prematur în 2023 faţă de 660 în 2022, Braşov -1005 nou născuţi prematur în 2023 faţă de 494 în 2022, Dolj - 1118 nou născuţi prematur în 2023, faţă de 569 în 2022, Timiş - 900 nou născuţi prematur în 2023, 497 în 2022, Prahova - 794 nou născuţi prematur în 2023, faţă de 464 în 2022, Suceava cu 785 nou născuţi prematur în 2023, faţă de 506 în 2022, Constanţa - 776 nou născuţi prematur în 2023, faţă de 605 în 2022, Bacău 762 nou născuţi prematur în 2023, faţă de 408 în 2022 şi Vaslui cu 758 nou născuţi prematur în 2023, faţă de 602 în 2022.
„Aceste date demografice relevă faptul că, pe termen lung, societatea va avea o populaţie îmbătrânită, iar numărul tot mai mare de naşteri premature este asociat cu riscuri majore la naştere, spitalizare prelungită, costuri tot mai mari atât pentru sistemul public de sănătate, dar şi pentru familii, risc de depresie post-partum, dar şi riscuri în dezvoltarea neuro-motorie pe termen lung, asociate prematurităţii", a declarat Diana Gămulescu, fondatorul Asociaţiei Prematurilor.
De asemenea, conform reprezentanţilor asociaţiei, 6.284 de copii au fost născuţi de mame minore sub 18 ani, astfel: mame de 12 ani - 27 nou-născuţi, de 13 ani - 104, de 14 ani - 496, de 15 ani - 1.114, de 16 ani - 1.968, de 17 ani - 2.575, iar 3.608 nou-născuţi aveau mame cu vârsta de 18 ani.
Vârsta redusă a mamelor minore predispune la risc de abandon şcolar a mamei, risc de abandon în maternităţi a nou-născutului, riscuri mari la naştere atât pentru mame, cât şi pentru făt, dar şi riscuri legate de calitatea îngriji nou-născuţilor pe termen mediu şi lung, a precizat Diana Gămulescu
Potrivit acesteia, România are nevoie de un număr mai mare de personal medical neonatal, de programe şi măsuri de prevenţie a sarcinilor la minore.
„Aceste statistici arată că avem nevoie urgent de nişte politici noi de sănătate privind suportul acordat maternităţilor de stat atât prin extinderea secţiilor de prematuri, investiţii semnificative în aparatură modernă şi consumabile cât şi de creşterea competenţelor maternităţilor de grad II la nivel naţional astfel încât să poată trata prematuri extremi de 22, 23, 24, chiar şi 27 de săptămâni cu complicaţii severe la naştere, fară să mai solicite transfer către unităţile universitare şi regionale", a mai precizat sursa citată.
Ea a mai menţionat că Asociaţia Prematurilor va continua să strângă fonduri pentru achiziţia de echipamente şi să dezvolte programe dedicate părinţilor cu prematuri, maternităţilor şi echipelor medicale.
