Ministerul Transporturilor are în subordine 15 spitale CFR, moştenire din perioada în care căile ferate erau considerate “a doua armată” a ţării. Reducerea drastică a personalului CFR face ca această reţea de spitale să nu îşi mai aibă rostul în actuala formă. La începutul anului 2023, Guvernul a demarat discuţii pentru transferul acestor spitale către autorităţile locale sau către alte entităţi interesate, precum universităţile de medicină şi farmacie. Procesul durează de peste un an şi jumătate, un prim pas urmând să fi decis în curând, prin transferul unui spital important din Bucureşti către Universitatea de Medicină şi Farmacie "Carol Davila".
Astfel, în şedinţa de joi a Executivului a fost aprobată o hotărâre de guvern privind transferul Spitalului Clinic Căi Ferate Nr. 2 din Bucureşti din subordinea Ministerului Transporturilor în subordinea UMF „Carol Davila” din Bucureşti, instituţie aflată în coordonarea Ministerului Educaţiei.
"Spitalul Clinic 'CF 2' din Bucureşti va trece din subordinea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii în subordinea Universităţii de Medicină şi Farmacie 'Carol Davila' din Bucureşti. Această decizie are în vedere menţinerea activităţilor medicale într-un sistem integrat, ceea ce va determina îmbunătăţirea accesibilităţii şi a calităţii serviciilor de sănătate, precum şi o mai bună instruire şi pregătire a studenţilor la medicină şi a rezidenţilor", a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Mihai Constantin, la finalul şedinţei de guvern.
De altfel, UMF “Carol Davila” a anunţat că este interesată să preia în administrare Spitalul CF Nr. 2 încă din luna martie 2023.
Rectorul UMF “Carol Davila” Bucureşti, prof. univ. dr. Viorel Jinga, cexplica, la acel moment, că formarea unei reţele de spitale universitare poate contribui la dezvoltarea coordonată a resursei umane din sănătate.
“Dezvoltarea unei reţele de spitale universitare reprezintă un pas important pentru îmbunătăţirea sistemului public de sănătate din România. Aceste spitale vor putea oferi oportunităţi de învăţare pentru studenţi, formare pentru medicii rezidenţi, dar în cadrul unităţilor se pot organiza şi platforme de cercetare”, afirma prof. Jinga, citat într-un comunicat.
“Pe de altă parte, în spitalele universitare se pot dezvolta servicii de nişă în medicină, care să vină în sprijinul pacienţilor pe diverse patologii. Spitalele universitare sunt de obicei echipate cu tehnologie modernă şi pot oferi astfel servicii medicale specializate şi complexe, care nu sunt disponibile în alte spitale publice”, a completat rectorul UMFCD.
De asemenea, realizarea unei reţele de spitale universitare poate avea un impact semnificativ asupra îmbunătăţirii accesului la serviciile medicale de calitate, prin furnizarea atât de servicii medicale specializate, precum şi prin atragerea de specialişti.
“În plus, spitalele universitare pot deveni centre de excelenţă în cercetare, contribuind la dezvoltarea de noi tratamente şi terapii pentru pacienţi la fel cum vedem şi în alte ţări, care investesc mult mai mult decât noi în sistemul de sănătate”, a explicat rectorul UMFCD.
Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” Bucureşti consideră că prin dezvoltarea de noi spitale universitare se va îmbunătăţi accelerat şi baza clinică în care se formează resursa umană din sănătatea românească.
Şi alte universităţi de medicină şi farmacie din ţară sunt interesate să preia în administrare spitale de la Ministerul Transporturilor, pentru a le transforma în spitale universitare.
Astfel, Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” din Cluj a anunţat că este interesată de preluarea Spitalului Clinic C.F. din Cluj-Napoca și transformarea lui într-un spital universitar.
Şi la Iaşi, spitalul CFR ar putea deveni spital universitar, potrivit autorităţilor locale. La Timişoara şi Craiova, primăriile sunt interesate să preia în administrare spitalele CFR.
