Vaccinul pneumococic polizaharidic cu 23 de valenţe a fost inclus pe lista medicamentelor gratuite, a informat, joi, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin.
Vaccinul va fi disponibil în mod gratuit tuturor persoanelor care primesc recomandarea de administrare din partea medicilor.
„La propunerea Comitetului Naţional de Vaccinare şi având în vedere particularităţile epidemiologice naţionale, lista medicamentelor gratuite a fost extinsă cu un nou vaccin. Este vorba despre vaccinul pneumococic polizaharidic cu 23 de valenţe. Este un vaccin care protejează şi susţine sistemul imunitar, iar specialiştii recomandă acest vaccin în special copiilor, vârstnicilor, dar şi bolnavilor cu afecţiuni cronice şi celor cu imunosupresie din diferite cauze. Odată cu includerea pe această listă, vaccinul va putea fi disponibil în mod gratuit tuturor persoanelor care primesc recomandarea de administrare din partea medicilor", a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, citat de Agerpres.
Vaccinul oferă protecţie împotriva serotipurilor pneumococice, adesea asociate cu infecţii severe.
Datele Eurostat arată că mortalitatea atribuibilă infecţiilor pneumococice în România este semnificativ mai mare decât media Uniunii Europene (UE28).
Rata standardizată a mortalităţii cauzată de pneumonie a crescut în perioada 2011 – 2017 în România cu 31% (de la 30,7 la 40,4 decese/100.000 locuitori), în timp ce în UE28 rata a stagnat.[1]
Seniorii de 65 ani şi peste au un risc de deces prin pneumonie de circa 10 ori mai mare decât adulţii sub 65 de ani, probabilitatea de deces la seniori fiind substanţial mai mare în România şi în creştere evidentă spre deosebire de situaţia generală la nivel european.[2]
Pneumonia pneumoccocică este o co-infecţie raportată frecvent în timpul epidemiilor de boli respiratorii[3].
În 2020, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomanda vaccinarea pneumoccocică a adulţilor din grupele de risc pentru reducerea infecţiilor respiratorii şi a riscului de deces la pacienţii Covid-19.
Programele de imunizare antipneumococică la copii au condus la scăderea prevalenţei serotipurilor incluse în vaccinurile administrate la vârste mici, dar nu pot contribui la scăderea circulaţiei unor serotipuri regăsite în boala pneumococică invazivă a adultului[4].
Serotipurile circulante (23 tipuri) sunt responsabile în prezent pentru 72% din infecţiile pneumococice.[5]
Streptococcus Pneumoniae este cea mai frecventă co-infecţie bacteriană în pandemia de SARS-Cov 2 având în vedere că majoritatea pacienţilor infectaţi cu acest virus au prezentat co-infecţii bacteriene (91,8% din 257 pacienţi), iar dintre acestea majoritatea (59,5%) au fost pneumonii streptococice[6], ceea ce susţine iniţiativa vaccinării persoanelor din grupele de risc şi a vârstnicilor.
De altfel, pe fondul pandemiei Covid-19, statele europene şi-au intensificat eforturile de vaccinare a adulţilor.
Datele de supraveghere din 2017 ale Centrului European pentru Controlul Bolilor (ECDC) arata că, circa o tremie din cazurile de boală pneumococică invazivă (BPI) survenite între 5 şi 65 de ani au fost cauzate de serotipurile din PPV23 (~29%).
La seniorii cu vârsta peste 65 de ani, circa 7 din 10 din cazurile BPI au fost cauzate de serotipurile 23 (~72%).
[1] Raportul Naţional Al Stării De Sănătate a Populaţiei României, 2017, pag. 65. Disponibil la: https://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2018/11/SSPR-2017.pdf
[2] Ibidem.
[3] Yoon YK, Yang KS, Sohn JW et al. Impact of preceding respiratory viral infections on the clinical severity of patients with pneumococcal pneumonia. 2014, June
[4] Matanock A et al. MMWR Morb Mortal Wkly Rep. 2019;68(46):1069–1075; Hanquet G, Krizova P, Valentiner-Branth P, et al. Thorax 2019;74:473–482
[5] ecdc.europa.eu/en/publications-data/invasive-pneumococcal-disease-annual-epidemiological-report-2017
[6] Xiaojuan Zhua, Yiyue Gea et.al; Co-infection with respiratory pathogens among COVID-2019 cases; Virus Research Journal;285 (2020) 198005
