Utilizarea produselor chimice obişnuite în timpul sarcinii poate afecta metabolismul nou-născuţilor. Un studiu recent dezvăluie faptul că expunerea gravidelor la ftalaţi, substanţe frecvent întâlnite în produse cosmetice şi de îngrijire personală, poate afecta metabolismul şi dezvoltarea cerebrală a nou-născuţilor. Cercetarea aduce dovezi că aceste chimicale nu doar traversează placenta, ci pot avea efecte de durată asupra sănătăţii copiilor încă dinainte de naştere.
Un studiu realizat de un grup cercetători de la Universitatea Emory, Universitatea din Carolina de Nord – Chapel Hill şi Universitatea Columbia a constatat că expunerea mamelor la ftalaţi în timpul sarcinii poate influenţa metabolismul şi dezvoltarea cerebrală a nou-născuţilor.
Ftalaţii sunt un grup de aditivi utilizaţi pe scară largă, regăsiţi frecvent în diverse produse cosmetice şi de îngrijire personală, cum ar fi şampoanele, săpunurile şi detergenţii, precum şi în ambalaje şi recipiente alimentare din plastic. Cercetări anterioare au arătat că ftalaţii pot afecta hormonii şi au sugerat posibile efecte negative asupra sănătăţii mamelor şi copiilor.
Studiul, condus de cercetători de la facultatea de Sănătate Publică Rollins din cadrul Universităţii Emory, şi publicat miercuri în revista Nature Communications, este primul care explorează şi aduce dovezi privind modul în care expunerea gravidei la ftalaţi influenţează metabolismul copilului la naştere.
Principalele concluzii includ:
- Nivelurile de ftalaţi din sângele matern în timpul sarcinii au fost asociate cu scăderea nivelurilor unor precursori ai neurotransmiţătorilor (implicaţi în metabolismul tirozinei şi triptofanului), esenţiali pentru dezvoltarea cerebrală, în sângele nou-născuţilor imediat după naştere.
- Niveluri mai ridicate de ftalaţi au fost asociate şi cu modificări biologice corelate cu scoruri mai scăzute în ceea ce priveşte procesarea informaţiei (atenţie) şi excitabilitatea (nivelul de reacţie) la nou-născuţi.
- Aceste descoperiri sugerează că expunerea gravidei la ftalaţi poate influenţa metabolismul copilului imediat după naştere. Mai mult, expunerea intrauterină la ftalaţi poate avea efecte persistente asupra dezvoltării cerebrale a sugarilor.
Ce spun experţii
Acesta este primul studiu care demonstrează că expunerea unei mame la ftalaţi poate afecta metabolomul bebeluşului ei şi, totodată, primul care arată că aceste modificări biologice pot influenţa dezvoltarea nou-născutului.
„Este important deoarece există o convingere larg răspândită că placenta protejează copilul de multe substanţe dăunătoare, însă acest studiu susţine ideea că ftalaţii pot traversa placenta şi pot afecta biologia copilului încă dinainte de naştere, influenţând negativ dezvoltarea sa în timp”, a declarat miercuri dr. Susan Hoffman, autoare principală a studiului şi absolventă recentă a programului de doctorat în epidemiologie de la Rollins, într-un comunicat.
„Observăm că, odată ce femeile însărcinate sunt expuse la ftalaţi, aceşti compuşi nu doar că pătrund în corpul lor şi perturbă metabolismul matern, dar influenţează şi metabolismul şi funcţionarea neurocomportamentală a nou-născuţilor. Şi am constatat că aceste substanţe rămân în organismul copiilor după naştere, existând indicii că are loc o perturbare biologică ce continuă să influenţeze sistemul neurodezvoltativ al acestora”, a completat conf. univ. dr. Donghai Liang, autor principal al studiului şi profesor de sănătate ambientală la Rollins.
Un studiu condus de cercetători de la facultatea de Sănătate Publică Rollins din cadrul Universităţii Emory, inclusiv Donghai Liang, (dreapta), a constatat că expunerea mamei la anumite produse de uz zilnic poate avea un impact negativ asupra dezvoltării nou-născutului. Credit: foto Kay Hinton, Universitatea Emory, 2 aprilie 2025
Ftalaţii sunt un grup de substanţe chimice utilizate ca plastifianţi, adică aditivi care fac materialele plastice mai flexibile, durabile şi mai uşor de prelucrat. Ei nu se leagă chimic de materialul plastic, ceea ce înseamnă că pot fi eliberaţi cu uşurinţă în mediu sau în organism prin contact, inhalare sau ingestie.
Unde se găsesc ftalaţii
Ftalaţii sunt prezenţi într-o varietate mare de produse de uz cotidian, cum ar fi:
- Ambalaje şi recipiente din plastic (inclusiv cele pentru alimente şi băuturi).
- Jucării şi produse din PVC.
- Cosmetice şi produse de îngrijire personală – lacuri de unghii, parfumuri, şampoane, săpunuri, loţiuni.
- Detergenţi, materiale de construcţie (vopsele, adezivi, pardoseli din vinil).
- Echipamente medicale (în unele tipuri de tuburi sau pungi de sânge).
De ce sunt controversaţi
Ftalaţii sunt consideraţi perturbatori endocrini, ceea ce înseamnă că pot interfera cu hormonii organismului.
Studiile anterioare au asociat expunerea la ftalaţi cu:
- Tulburări de dezvoltare fetală şi efecte asupra creierului copilului
- Dezechilibre hormonale şi probleme de fertilitate.
- Alergii, astm, obezitate şi unele tipuri de cancer.
- Probleme de comportament şi neurodezvoltare la copii.
În perspectivă
Cercetările viitoare ar putea beneficia foarte mult de urmărirea bebeluşilor cu expuneri intrauterine măsurate până în copilărie, permiţând oamenilor de ştiinţă să înţeleagă dacă expunerea timpurie la substanţe chimice foarte răspândite, precum ftalaţii, afectează dezvoltarea creierului pe parcursul copilăriei şi adolescenţei.
Efectuarea de studii cu cohorte mai mari de participanţi reprezentativi la nivel naţional ar contribui, de asemenea, la confirmarea şi dezvoltarea acestor constatări iniţiale, spun cercetătorii.
În plus, studiile viitoare ar trebui să examineze îndeaproape moleculele specifice identificate de această cercetare, cum ar fi metaboliţii de tirozină şi triptofan, pentru a determina exact modul în care acestea afectează neuronii şi influenţează dezvoltarea creierului şi dacă pot fi dezvoltate strategii de intervenţie pentru a atenua efectele expunerii intrauterine.
