Cercetătorii sunt foarte aproape de un vaccin care poate trata eficient cancerul de sân.
Un vaccin experimental împotriva cancerului de sân a generat un răspuns imunitar puternic la o proteină cheie a tumorii, într-un studiu clinic de fază I, raportează cercetătorii de la facultatea de medicină din Seattle (UW), într-o cercetare publicată joi, de revista JAMA Oncology.
Descoperirile sugerează că vaccinul ar putea fi capabil să trateze diferite tipuri de cancer de sân.
„Întrucât acesta nu a fost un studiu clinic randomizat, rezultatele ar trebui considerate preliminare, dar rezultatele sunt suficient de promiţătoare încât vaccinul să fie evaluat acum într-un studiu clinic randomizat mai mare”, a declarat autorul principal, dr. Mary „Nora” L. Disis, profesor de medicină la departamentul de oncologie medicală al UW şi director al Institutului de vaccin împotriva cancerului.
Studiul de fază I a fost conceput pentru a evalua siguranţa unui vaccin care vizează o proteină numită receptorul pentru factorul de creştere epidermal uman 2 (HER2) şi pentru a vedea dacă generează un răspuns imun la această proteină.
HER2 se găseşte pe suprafaţa multor celule, dar în până la 30% dintre cancerele de sân, HER2 este supraprodus de o sută de ori mai mult faţă de cantitatea observată în celulele normale.
Aceste tipuri de cancer „HER2-pozitive” tind să fie mai agresive şi mai predispuse de a recidiva după tratament.
Totuşi, supraproducţia de HER2 declanşează şi o reacţie imună care poate fi benefică.
Mai exact, pacientele cu cancer de sân HER2-pozitiv care declanşează un tip de răspuns imunitar numit imunitate citotoxică – sau de distrugere a celulelor – sunt mai puţin probabil să recidiveze după tratament şi pot avea o supravieţuire generală mai lungă decât cei care nu creează un astfel de răspuns imun.
Pentru a stimula acest tip de răspuns, echipa UW au creat un vaccin ADN. Spre deosebire de vaccinurile pe bază de proteine, care conţin, de obicei, o proteină sau o parte dintr-o proteină pe care să o ţintească sistemul imunitar, vaccinurile ADN conţin instrucţiunile ADN pentru proteina ţintă.
Odată injectat, acest ADN este preluat de celule la locul injectării, care apoi încep să producă proteina codificată în instrucţiunile ADN-ului vaccinului. Celulele vor prezenta apoi proteina sistemului imunitar, un proces mai probabil să genereze un răspuns imun puternic, citotoxic.
Vaccinul utilizat în acest studiu conţine instrucţiunile ADN pentru o parte a proteinei HER2, care este de obicei localizată în interiorul celulei. Se ştie că această porţiune intracelulară provoacă răspunsuri imune citotoxice mai puternice.
Şaizeci şi şase de femei care au avut cancer metastatic au fost participat la studiu. Toate femeile au terminat un curs standard de terapie şi au obţinut fie remisie completă, fie au rămas doar cu tumori osoase, care tind să crească lent.
Participantele la studiu au fost împărţite în trei grupuri, fiecare dintre femei primind trei injecţii. Un grup a primit trei injecţii cu doză mică (10 mcg) de vaccin, un grup a primit trei injecţii cu o doză intermediară de 100 mcg şi un grup, trei injecţii cu o doză mare, 500 mcg.
Ele au primit, de asemenea, un medicament stimulator imun, factor de stimulare a coloniilor granulocite-macrofage (GM-CSF), care promovează imunitatea citotoxică.
Participantele au fost apoi urmărite timp de trei până la 13 ani (media perioadei de urmărire a fost de aproape 10 ani).
Perioada lungă de urmărire a fost importantă deoarece HER2 se găseşte pe multe alte tipuri de celule. Cercetătorii au vrut să se asigure că vaccinarea nu a declanşat, în timp, un răspuns autoimun împotriva altor ţesuturi sănătoase care poartă HER2.
„Rezultatele au arătat că vaccinul este foarte sigur”, a spus dr. Disis. „De fapt, cele mai frecvente efecte secundare pe care le-am văzut la aproximativ jumătate dintre paciente au fost foarte asemănătoare cu ceea ce vedeţi la vaccinurile nti-Covid: roşeaţă şi umflarea locul injectării şi poate ceva febră, frisoane şi simptome asemănătoare gripei”.
De asemenea, vaccinul a stimulat cu succes răspunsul imun citotoxic dorit, fără a declanşa efecte secundare severe, cel mai puternic răspuns imunitar apărând la pacientele cărora li s-a administrat doza medie.
Deşi studiul nu a fost conceput pentru a vedea dacă vaccinul ar putea încetini sau preveni progresia cancerului, cercetătorii au remarcat că participantele s-au descurcat mult mai bine decât ar fi fost de aşteptat de la paciente cu stadii similare de cancer de sân, dintre care aproximativ jumătate ar fi de aşteptat să moară în decurs de 5 ani de la tratament.
„Acum le-am urmărit pe aceste femei timp de zece ani şi 80% dintre ele sunt încă în viaţă”, a menţionat dr. Disis.
„Dacă rezultatele noului studiu de fază II randomizat-controlat al vaccinului sunt pozitive, va fi un semnal puternic pentru noi să trecem rapid la un studiu definitiv de fază III”, a spus dr. Disis.
„Am mari speranţe că suntem aproape de a avea un vaccin care poate trata eficient pacientele cu cancer de sân”, a concluzionat medicul.
