O proteină din sistemul imunitar programată să protejeze organismul de infecţiile fungice este, de asemenea, responsabilă pentru exacerbarea severităţii anumitor boli autoimune, cum ar fi sindromul colonului (intestinului) iritabil (SCI), diabetul zaharat de tip 1, eczema şi alte afecţiuni cronice, a constatat o echipă din Australia.
Descoperirea ar putea deschide calea pentru medicamente noi şi mai eficiente, fără efectele secundare neplăcute, cum se întâmplă în cazul tratamentelor existente.
Pe lângă faptul că ajută la gestionarea afecţiunilor autoimune grave, descoperirea ar putea ajuta, de asemenea, la tratarea tuturor tipurilor de cancer.
Cercetarea a fost publicată miercuri, în revista Science Advances.
Oamenii de ştiinţă de la Universitatea Naţională Australiană (ANU) au descoperit o funcţie necunoscută până acum a proteinei, cunoscută sub numele de DECTIN-1, care, în starea sa mutantă, limitează producţia de celule de reglare T, aşa-numitele celule „gardian" din sistemul imunitar.
Aceste celule gardian sunt cruciale pentru prevenirea bolilor autoimune, deoarece suprimă efectele unui sistem imunitar hiperactiv, care poate fi extrem de periculos dacă nu este reglementat corespunzător.
Sistemul imunitar este conceput pentru a proteja organismul de infecţii, dar în cazuri grave devine hiperactivat şi întoarce apărarea naturală a organismului împotriva sa.
„Când se întâmplă acest lucru, sistemul imunitar percepe în mod greşit celulele sănătoase ca pe o ameninţare, ceea ce îl determină să atace organismul şi să favorizeze apariţia bolilor autoimune", a declarat autorul principal, dr. Cynthia Turnbull, de la ANU, într-un comunicat al universităţii.
Deşi proteina DECTIN-1 ajută la combaterea infecţiilor fungice, în starea sa mutantă este, de asemenea, responsabilă pentru exacerbarea bolii autoimune severe, spune ea.
Înţelegerea modului şi a motivelor pentru care versiunea mutantă a acestei proteine provoacă autoimunitate la pacienţi ar putea duce la dezvoltarea unor medicamente mai eficiente şi oferă o nouă speranţă pentru mai mult de un milion de australieni care suferă de o formă de boală autoimună.
Oamenii de ştiinţă cred că pot controla sistemul imunitar prin activarea şi dezactivarea proteinei DECTIN-1, ca un întrerupător de lumină.
„Activarea proteinei ar reduce intensitatea răspunsului defensiv al sistemului imunitar, ceea ce ar ajuta la tratarea unor afecţiuni precum bolile autoimune", a declarat profesorul Carola Vinuesa, de la Institutul Francis Crick.
Pe de altă parte, dezactivarea proteinei ar putea da un impuls sistemului imunitar, trimiţând mecanismele sale defensive la maxim şi permiţând organismului să trateze un set complet diferit de boli, spune el.
Constatările sunt incitante, spun oamenii de ştiinţă, întrucât nu au existat multe descoperiri ale aşa-numitelor proteine modificatoare, cum ar fi DECTIN-1, care pot schimba modul în care se comportă sistemul imunitar în măsura în care pot fie să provoace o boală, fie să o prevină.
Potrivit doctorului Turnbull, acest lucru înseamnă că DECTIN-1 ar putea juca un rol cheie în tratarea cancerului.
„Celulele canceroase se pot deghiza prin eliberarea în organism a anumitor proteine şi substanţe chimice care, în esenţă, le fac invizibile pentru apărarea naturală a sistemului imunitar", spune ea.
„Credem că, prin utilizarea medicamentelor pentru a dezactiva proteina DECTIN-1, în combinaţie cu terapiile existente, putem activa sistemul imunitar şi îl putem ajuta să identifice şi să atace celulele canceroase".
Tratamentele actuale pentru bolile autoimune nu sunt foarte eficiente şi au o mulţime de efecte secundare dăunătoare.
Acest lucru se datorează faptului că majoritatea tratamentelor existente suprimă întregul sistem imunitar, mai degrabă decât să vizeze o zonă specifică.
Asta înseamnă că s-ar putea să nu rezolve problema exactă din spatele bolii pacientului şi ar putea, fără să vrea, să îl facă vulnerabil la infecţii.
Multe persoane care urmează acest tip de tratamente fac, de asemenea, infecţii bacteriene, fungice şi virale, ceea ce le poate agrava autoimunitatea, spune profesorul Vinuesa.
Examinând ADN-ul unei familii spaniole, cercetătorii au descoperit că mutaţia DECTIN-1 era responsabilă pentru exacerbarea severităţii unei boli autoimune cronice de care suferea singurul copil al familiei.
„Am descoperit că familia era, de asemenea, purtătoare a unei versiuni mutante a unei alte proteine a sistemului imunitar cunoscută sub numele de CTLA-4. Mutaţia CTLA-4 împiedică celulele tutelare să funcţioneze corect şi se ştie că provoacă o boală autoimună severă la aproximativ 60 până la 70% dintre persoanele care o poartă în ADN", a declarat dr. Pablo Canete, de la Universitatea din Queensland.
"În mod ciudat, restul de 30 până la 40% din populaţie care poartă această proteină mutantă nu dezvoltă boala", a menţionat el.
Echipa a descoperit că singurul copil al familiei avea atât mutaţia DECTIN-1, cât şi mutaţia CTLA4, în timp ce părinţii săi aveau doar una din fiecare.
Acest lucru i-a ajutat să identifice de ce copilul, care are acum 20 de ani, a fost singura persoană din familie care a dezvoltat o autoimunitate severă, punând capăt unui mister de 20 de ani în spatele cauzei bolii sale.
„Descoperind existenţa unor versiuni mutante ale proteinelor modificatoare, cum ar fi DECTIN-1, avem în sfârşit o explicaţie pentru motivul pentru care unii oameni dezvoltă boli autoimune severe, în timp ce alţii nu, chiar dacă moştenesc mutaţii genetice transmise de la membrii familiei", explică dr. Canete.
Cercetarea a fost condusă de ANU în colaborare cu Universitatea Queensland şi Institutul Francis Crick, din Londra.
Foto articol: O imagine imprimată 3D a proteinei DECTIN-1. Credit: Tracey Nearmy/ANU.
