Peste 4,9 milioane de persoane trăiesc cu diabet în Marea Britanie, 90 % dintre acestea având diabet zaharat de tip 2. Diabetul de tip 2 este o afecţiune gravă în care insulina pe care o produce pancreasul nu poate funcţiona corespunzător sau pancreasul nu poate produce suficientă insulină. Acest lucru poate duce la niveluri ridicate de zahăr în sânge şi, la rândul său, la o serie de probleme de sănătate, cum ar fi boli de inimă şi AVC, leziuni nervoase şi probleme la nivelul picioarelor.
Analiza modificărilor ADN-ului din sânge poate îmbunătăţi capacitatea de a estima riscul unei persoane de a dezvolta diabet zaharat de tip 2 în decurs de zece ani.
Oamenii de ştiinţă au analizat influenţa acestor modificări - cunoscute sub numele de metilarea ADN - alături de alţi factori de risc la aproape 15.000 de persoane pentru a estima probabilitatea de a dezvolta această afecţiune cu ani înainte de apariţia oricăror simptome.
Constatările ar putea duce la instituirea mai devreme a unor măsuri preventive, reducând astfel povara economică şi de sănătate cauzată de diabetul zaharat de tip 2.
Instrumentele actuale de predicţie a riscului pentru diabetul zaharat de tip 2 utilizează informaţii precum vârsta, sexul, indicele de masă corporală (IMC) şi istoricul familial al bolii.
Cercetătorii de la universitatea din Edinburgh au constatat că includerea datelor privind metilarea ADN-ului alături de aceşti factori de risc a oferit o estimare mai precisă.
Metilarea este un proces chimic din organism prin care o mică moleculă numită grupare metil este adăugată la ADN.
Adăugarea sau îndepărtarea acestor grupări metil poate afecta modul în care unele molecule acţionează în organism. Aceste modele de metilare pot ajuta la urmărirea proceselor de îmbătrânire şi la dezvoltarea bolilor.
Oamenii de ştiinţă şi-au folosit rezultatele pentru a estima performanţa predictivă folosind un scenariu ipotetic de screening de 10.000 de persoane, în care unul din trei indivizi dezvoltă diabet de tip 2 pe o perioadă de 10 ani.
Modelul care a utilizat metilarea ADN-ului a clasificat corect un plus de 449 de persoane în comparaţie cu factorii de risc tradiţionali.
Datele au provenit de la 14.613 voluntari din cadrul studiului Generation Scotland - un studiu de amploare conceput pentru a ajuta oamenii de ştiinţă să investigheze cauzele bolilor, să înţeleagă priorităţile de sănătate ale ţării şi să informeze viitoarele tratamente medicale şi politici de sănătate.
De asemenea, echipa a repetat analizele la 1.451 de persoane dintr-un studiu realizat în Germania, pentru a se asigura că rezultatele lor pot fi reproduse la persoane din medii diferite.
„Este promiţător faptul că rezultatele noastre au fost observate în studiile scoţiene şi germane, ambele prezentând o îmbunătăţire a predicţiei peste factorii de risc utilizaţi în mod obişnuit", a declarat Yipeng Cheng, doctorand la Centrul de Medicină Genomică şi Experimentală al universităţii din Edinburgh.
Potrivit acestuia, ]ntârzierea debutului este importantă, întrucât diabetul este un factor de risc pentru alte boli comune, inclusiv pentru demenţe.
Cercetătorii spun că abordări similare ar putea fi adoptate şi pentru alte boli comune cu scopul de a genera predictori generali de sănătate dintr-o singură probă de sânge sau de salivă, şi ar putea ajuta la întârzierea sau reducerea apariţiei bolilor pe măsură ce îmbătrânim.
Generation Scotland recrutează în prezent voluntari şi s-a deschis recent pentru prima dată pentru tinerii cu vârste cuprinse între 12 şi 15 ani. Oricine locuieşte în Scoţia se poate înscrie online.
Studiul a fost publicat joi, în revista Nature Aging.
Cercetătorii de la universitatea din Edinburgh au fost susţinuţi de experţi de la universitatea din Helsinki, de la Centrul german de cercetare pentru sănătatea mediului (GmbH) şi de la Centrul german pentru cercetarea diabetului (DZD).
