Fluxul şi refluxul constant de hormoni care ghidează ciclul menstrual nu afectează doar anatomia reproductivă. Acestea remodelează, de asemenea, şi creierul, iar un nou studiu oferă o perspectivă asupra modului în care se întâmplă acest lucru.
O echipă de cercetători din California a urmărit 30 de femei cu menstruaţie de-a lungul ciclului, documentând în detaliu schimbările structurale care au loc în creier pe măsură ce profilurile hormonale fluctuează.
Rezultatele, care nu au fost încă revizuite de comunitatea ştiinţifică, dar pot fi găsite pe serverul online bioRxiv, sugerează că schimbările structurale din creier în timpul menstruaţiei ar putea să nu se limiteze la acele regiuni asociate cu ciclul menstrual.
„Aceste rezultate sunt primele care raportează schimbări simultane la nivelul întregului creier în microstructura materiei albe umane şi în grosimea corticală care coincid cu ritmurile hormonale determinate de ciclul menstrual", scriu cercetătorii.
„Este posibil ca efectele puternice ale interacţiunii creier-hormoni să nu se limiteze la regiunile cunoscute în mod clasic ale axei hipotalamo-hipofizo-gonadale (axa HPG), dense în receptori", precizează ei
Femeile cau menstruaţie vor experimenta aproximativ 450 de cicluri în cursul vieţii lor, şi cercetătorii şi-au propus să identifice diferitele efecte pe care le pot avea asupra organismului.
Deşi menstruaţia apare aproape la jumătate din populaţia lumii şi durează aproape jumătate din viaţă, cercetările au fost oarecum deficitare până acum, fără vreun motiv anume.
Majoritatea cercetărilor privind efectul hormonal asupra creierului s-au concentrat pe comunicarea cerebrală în timpul sarcinilor cognitive, nu pe structurile propriu-zise, spun cercetătorii.
„Fluctuaţiile ciclice ale hormonilor din axa HPG exercită efecte comportamentale, structurale şi funcţionale puternice prin acţiuni asupra sistemului nervos central al mamiferelor", notează Elizabeth Rizor şi Viktoriya Babenko de la Universitatea Santa Barbara, din California, specialiste în neuroştiinţe care au condus studiul.
Cele două cercetătoare spun că se cunosc foarte puţine lucruri despre modul în care aceste fluctuaţii modifică nodurile structurale şi „autostrăzile" informaţionale ale creierului uman.
S-a constatat că microstructura materiei albe - reţeaua mare de fibre neuronale care transferă informaţii între regiunile de materie cenuşie - se modifică odată cu schimbările hormonale, inclusiv pubertatea, utilizarea contracepţiei orale, terapia hormonală de afirmare a sexului şi terapia cu estrogeni post-menopauză.
Pentru a aborda lacunele în privinţa menstruaaţiei, echipa a efectuat scanări RMN ale subiecţilor în timpul a trei faze menstruale: menstruaţia, ovulaţia şi mijlocul perioadei de luteală.
În timpul fiecărei scanări, cercetătorii au măsurat şi nivelurile hormonale ale participantelor.
Rezultatele au arătat că, pe măsură ce hormonii fluctuează, volumele materiei cenuşii şi albe se modifică şi ele, la fel ca şi volumul lichidului cefalorahidian.
În special, chiar înainte de ovulaţie, când hormonii 17βeta-estradiol şi hormonul luteinizant cresc, creierele participantelor au prezentat modificări ale materiei albe, sugerând un transfer mai rapid al informaţiilor.
Hormonul de stimulare a foliculilor, care creşte înainte de ovulaţie şi ajută la stimularea foliculilor ovarieni, a fost asociat cu o materie cenuşie mai groasă.
Progesteronul, care scade după ovulaţie, a fost asociat cu creşterea ţesutului şi scăderea volumului lichidului cefalorahidian.
Nu se ştie încă ce înseamnă acest lucru pentru aceste persoane, dar noua cercetare pune bazele unor studii viitoare şi, poate, a înţelegerii cauzelor problemelor de sănătate mintală neobişnuite, dar severe, legate de perioada menstruală.
„Deşi nu raportăm în prezent consecinţele funcţionale sau corelaţiile modificărilor structurale ale creierului, descoperirile noastre pot avea implicaţii pentru modificările determinate de hormoni în comportament şi cogniţie", scriu cercetătorii.
Investigarea relaţiilor creier-hormoni în cadrul reţelelor cerebrale este necesară pentru a înţelege funcţionarea zilnică a sistemului nervos uman, în timpul perioadelor de tranziţie hormonală şi pe parcursul vieţii umane, notează echipa de autorii.
