În ceea ce ar putea constitui o premieră mondială, în Statele Unite au început testările pe oameni cu un vaccin împotriva celei mai agresive şi mortale forme de cancer de sân. Faza 1 a studiului va include supravieţuitori de cancer de sân triplu-negativ în stadiu incipient, care prezintă un risc ridicat de recidivă. Vaccinul ţinteşte proteina α-lactalbumină şi avertizează sistemul imunitar să oprească creşterea tumorii. Deşi este prea devreme pentru a numi această descoperire un progres, dacă studiul avansează şi rezultatele confirmă ar putea inspira vaccinuri similare şi pentru alte tipuri de cancer.
Echipa de cercetători a conceput vaccinul pentru a împiedica apariţia cancerului de sân triplu-negativ (TNBC), care în prezent poate fi prevenit la cei cu risc ridicat doar printr-o mastectomie. În mod ideal, vaccinul ar putea deveni un rapel pentru persoanele care au supravieţuit deja acestui tip de cancer.
Hormonii estrogen şi progesteron nu alimentează TNBC şi nici excesul proteinei receptorului 2 al factorului de creştere epidermică uman (HER2), care ajută celulele să crească.
Acest tip de cancer se răspândeşte rapid şi este mai dificil de tratat, deoarece nu răspunde la medicamente hormonale, cum ar fi tamoxifenul sau la terapiile medicamentoase ţintite, cum ar fi palbociclib (Ibrance).
TNBC are o pondere de 10-15% între toate cancerele de sân. Între 2012 şi 2016, a avut o rată de supravieţuire cu 8-16% mai mică în SUA faţă de tipurile de cancer cu receptori hormonali.
După autorizarea FDA, Administraţia Americană pentru Alimente şi Medicamente, pentru testarea noului medicament experimental, Clinica Cleveland şi partenerul farma Anixa Biosciences Inc., au lansat studiul la începutul lunii octombrie pentru a determina doza corectă pentru vaccin.
Testările iniţiale vor include 18-24 de femei, care au făcut toate tratament pentru TNBC în stadiu incipient în ultimii 3 ani. Deşi medicii au declarat fiecare participant fără tumori, pacientele sunt expuse unui risc ridicat de recidivă.
Oamenii de ştiinţă care conduc studiul vor administra vaccinul sub forma a trei injecţii, cu o pauză de 2 săptămâni după fiecare doză. Ei vor monitoriza îndeaproape femeile voluntar pentru efecte secundare şi răspuns imun.
În cazul în care doza se dovedeşte a fi sigură şi eficientă, studiul clinic va creşte numărul participanţilor voluntari aleşi dintre pacienţii cu o stare de sănătate bună.
Studiul are finanţare de la Departamentul Apărării al SUA, iar echipa se aşteaptă să-l finalizeze în septembrie 2022.
Vaccinul ţinteşte α-lactalbumină, o proteină care joacă un rol important în producţia de lapte matern. În condiţii normale, organismul o produce numai în timpul sarcinii târzii şi alăptării. Cu toate acestea, cercetările au descoperit că proteina este supraexprimată în tumorile emergente.
Armând sistemul imunitar pentru a ţinti α-lactalbumină, organismul va fi capabil, în viitor, să lupte împotriva celulelor tumorale care produc proteina. De asemenea, va salva ţesutul mamar sănătos limitând deteriorarea corpului, spun specialiştii.
Echipa de cercetători a testat vaccinul împotriva proteinei α-lactalbumină pe şoareci de sex feminin şi a descoperit că nu a provocat inflamaţii autoimune.
„Acest lucru ne-a indicat că am putea vaccina împotriva α-lactalbumină fără a induce leziuni tisulare. Când am constatat că vaccinarea α-lactalbumină a inhibat apariţia tumorilor mamare la şoareci, am fost entuziasmaţi", spune prof. dr. Vincent Tuohy, imunolog la Institutul de Cercetare Lerner al Clinicii Cleveland, inventatorul vaccinului şi liderul echipei de cercetare.
Echipa a obţinut aceleaşi rezultate şi la alte câteva modele animale de cancer de sân, necesare pentru ca vaccinul să avanseze la studiile clinice pe oameni.
„Mi s-a părut foarte interesant şi inovator întrucât vaccinul a vizat o anumită proteină pe care ei o numesc ‚proteină pensionată‘, pentru că se găseşte la femei, în mod expres, într-o anumită perioadă de timp. Echipa a constatat că această proteină este, de asemenea, predominantă în ţesutul mamar malign", spune dr. Bhavana Pathak, oncolog medical şi hematolog la MemorialCare Cancer Institute de la Orange Coast Medical Center, din California.
Ea a precizat că a fost „foarte promiţător şi norocos" faptul că cercetătorii au reuşit cu vaccinul prototip să prevină dezvoltarea tumorilor mamare şi apoi să oprească creşterea tumorilor existente în modelele animale.
Ceea ce face ca vaccinul să fie revoluţionar este faptul că simulează strategia vaccinurilor copilăriei, urmărind prevenirea şi eradicarea bolii. Terapiile din prezent se concentrează pe tratarea cancerului de sân după ce boala s-a dezvoltat.
"Ştim din 1982 că asigurarea imunităţii înainte de dezvoltarea tumorilor poate împiedica creşterea acestora. Cu toate acestea, majoritatea studiilor de vaccinare împotriva cancerului s-au concentrat pe utilizarea vaccinurilor ca vehicule de tratament, mai degrabă decât pentru profilaxie", spune prof. Tuohy.
Subliniind faptul că programul de vaccinare a copiilor se bazează pe profilaxie, respectiv pe prevenirea bolii mai degrabă decât pe tratarea acesteia, dr. Tuohy a explicat raţionamentul din spatele aplicării aceleiaşi strategii şi pentru cancerul de sân: „Nu aşteptăm să facem poliomielită sau rujeolă şi apoi să vaccinăm. Oferim imunitatea preventiv".
Următorul pas ar fi oferirea vaccinului persoanelor sănătoase cu risc ridicat de cancer de sân, inclusiv celor cu mutaţii ale genei BRCA1.
„Astfel, imunitatea la cancer poate fi indusă preventiv fără a provoca complicaţii autoimune, iar atunci când tumora apare, este ucisă înainte de a avea şansa să se dezvolte într-o entitate matură care este foarte dificil de tratat", explică dr. Tuohy.
El a precizat că testările sunt într-o fază timpurie 1, de siguranţă şi dozare, şi că cercetătorii vor fi capabili să determine eficacitatea vaccinului abia în fazele 2 şi 3.
„Acest studiu de fază 1 este un studiu pentru evaluarea dozei şi parametrilor toxicologici şi pentru identificarea unui răspuns imun la vaccin. Studiile de fază 1 sunt necesare, deoarece acestea reprezintă prima experienţă la om după ce un tratament este promiţător în cadrul preclinic. Prin definiţie, faza 1 este prea minoră pentru a trage concluzii cu privire la efectele anti-cancer", spune dr. Charles Shapiro, profesor de medicină, hematologie şi oncologie medicală la Şcoala de Medicină Icahn de la Mount Sinai, NY. El a subliniat că fiecare tratament pe care oamenii de ştiinţă îl consideră acum eficient s-a aflat la un moment dat în fază 1 de testare şi consideră, totodată, că ajungerea la acest moment al studiului este o realizare impresionantă.
În afară de a fi un studiu restrâns momentan, provocarea evidentă o reprezintă eefectele adverse, spune dr. Pathak.
De asemenea, populaţia de pacienţi va fi o componentă cheie a studiului, crede dr. Shapiro.
„Dacă criteriile de intrare în studiu includ pacienţi cu cancer în stadiul 4 puternic pretrataţi, există o oarecare incertitudine dacă răspunsurile imune la vaccin vor fi robuste", spune el.
„Rămân încă multe obstacole, inclusiv efectele adverse pe care vaccinul nostru le-ar putea provoca, în special pentru că este complet nou, conţinând o ţintă de vaccin şi un adjuvant pentru vaccin care nu au fost niciodată utilizate în studiile clinice la oameni", mai spune dr. Tuohy.
Aplicarea unor astfel de strategii preventive la cancere este, de asemenea, mai complicată, deoarece cercetătorii trebuie să aleagă ţinta în mod corespunzător, completează dr. Pathak
„O altă preocupare pe care o am este aceea că, în cele din urmă, aceasta este o ţintă foarte precisă într-o anumită perioadă de timp. Trebuie să fii ‚mai în vârstă‘, se vizează pacientele aflate la premenopauză, care au încetat să alăpteze. Speranţa mea este că, în cele din urmă, vom găsi o altă ţintă în cazul femeilor care încă alăptează, pe care s-o putem folosim mai din timp", spune ea.
Dr. Pathak a subliniat că, deşi studiile privind vaccinurile sunt în curs de desfăşurare de mulţi ani, partea bună a pandemiei de Covid-19 a fost aplicabilitatea celor studiate pentru cancer, ceea ce este „extrem de interesant".
„Cred că suntem în epoca de aur a terapiei mediate imunitar şi, în aproape toate domeniile oncologiei, folosim sau găsim noi utilizări pentru imunoterapie şi terapii ca în cazul vaccinurilor care activează sistemul imunitar atât pentru prevenirea, cât şi pentru tratarea bolilor. Asta e frumuseţea cercetării translaţionale care ia rezultatele din laborator şi le aplică clinic", spune ea.
„Am făcut asta şi cu alte tipuri de cancer; prevenim cancerul de col uterin prin vaccinul împotriva virusului papiloma uman, şi carcinomul hepatocelular prin vaccinul împotriva hepatitei B. Asta este cu adevărat remarcabil", mai spune dr. Bhavana Pathak.
Ea şi-a exprimat speranţa că, în viitorul apropiat, cercetătorii vor transforma domeniul oncologiei şi vor găsi alte ţinte specifice ţesutului pentru cancerul de prostată, pulmonar sau ovarian, care sunt cancere comune şi potenţial mortale.
Echipa dr. Tuohy lucrează deja la un vaccin pentru a preveni carcinomul ovarian epitelial (EOC), cea mai frecventă formă de cancer ovarian.
„EOC este cea mai letală dintre toate tumorile maligne ginecologice, ucigând 53% dintre femei în 5 ani de la diagnostic. Acest vaccin este în curs de dezvoltare în colaborare cu Programul PREVENT al Institutului Naţional al Cancerului şi sperăm să începem studiile clinice în următorii ani", spune el.
