[VIDEO] Marius Zamfir, psiholog clinician: Trebuie să se facă o diferenţiere între copilul cu autism clasic şi cel cu autism virtual

Asociaţia pentru Sănătate Mintală a Copilului avertizează că în perioada pandemiei procentul copiilor cu întârzieri în dezvoltare psihică şi a limbajului, cu deficit de atenţie, hiperactivitate, tulburări de comportament a crescut, ajungând undeva la 34%, una dintre cauze fiind supraexpunerea copiilor la ecrane. Marius Zamfir, preşedintele Asociaţiei pentru Sănătate Mintală, cu peste 17 ani de experienţă în domeniu în ceea ce priveşte sănătatea mintală a copilului, a identificat o formă de autism la copiii supraexpuşi în faţa ecranelor  pe care a denumit-o autism virtual, din ce în ce mai des întâlnită.

,,Autismul este o tulburare de neuroconectivitate. Din anumite cauze nu se creează cum trebuie reţelele neuronale. Ori se creează prea multe, ori prea puţine pe anumite arii şi atunci copiii au nişte disfuncţii”, a explicat Marius Zamfir, preşedintele Asociaţiei pentru Sănătate Mintală, psiholog clinician, într-un interviu video pentru 360medical.ro.

În autismul clasic există nişte mecanisme defecte în tot ce înseamnă procesul de creare a sinapselor. ,,Sunt tulburările genetice în care se creează sinapsele dar nu în cantitatea care trebuie. Sunt tulburări metabolice sau alergii la anumite alimente şi organismul copilului exact în perioada în care ar trebui să creeze sinapse nu ştie să transforme alimentele în substanţe nutritive pentru crearea sinapselor. Sunt tulburări neurologice, creierul nu s-a oxigenat cum trebuie într-o anumită etapă a vieţii şi-atunci apar nişte disfuncţii la nivel cerebral”stă nişte mecanisme defecte în tot ce înseamnă procesul de creare a sinapselor. , e de părere Marius Zamfir.

Printre cauzele care pot duce la apariţia autismului se numără şi intoxicaţii cu metale grele, anumiţi paraziţi intestinali, stomac foarte permeabil, intestinele foarte permeabile. Preşedintele Asociaţiei pentru Sănătate Mintală face însă o diferenţiere între autismul clasic şi autismul virtual.

,,Ambele au aceste comportamente pe care noi le denumim cum spuneam autist, ambele sunt de fapt nişte tulburări de neuroconectivitate, dar în autismul virtual nu a fost ceva defect. Sinapsele nu s-au creat pentru că acel copil nu a primit stimulare senzorie, motorie şi socio-afectivă în primii doi ani de zile, pentru că a avut o supraexpunere la tot ce înseamnă ecran”.

În autismul virtual unul dintre mecanismele de dezvoltare funcţională, mecanismele de învăţare, bazate de fapt pe atenţie şi pe motivaţie se blochează şi copilul nu mai poate învăţa cum trebuie din mediu.

,,Singura diferenţiere care putem s-o facem este începând procesul de recuperare şi văzând ritmul de recuperare”, a precizat Marius Zamfir, care a derulat un studiu longitudinal în perioada 2012 – 2017 şi a observat că acei copii care aveau autism virtual s-au recuperat de 4 -5 ori mai rapid faţă de copiii cu autism clasic.

,,Este important ca persoana care e pune această etichetă de autism virtual să fie un psiholog clinician, un psihoterapeut, un logoped, cineva care are o experienţă destul de mare în recuperarea copiilor cu autism, să ştie cum se recuperează în general copiii cu autism şi vor vedea clar diferenţe la aceşti copii cu autism virtual pentru că ei se recuperează mult, mult mai uşor”, a subliniat psihologul clinician.

În opinia acestuia, creşterea numărului de cazuri de autism virtual va fi mult mai mare, în contextul actual al pandemiei de COVID-19.

,,Am ajuns să evaluăm doar în clinica noastră, în medie, un copil nou pe zi doar cu această formă de autism virtual, ceea ce este enorm din punctul meu de vedere”, a mărturisit Marius Zamfir.

În România se diagnostichează anual cam 1000 de copii cu autism. ,,Noi diagnosticăm în momentul acesta, undeva la 20% din aceşti copii. Din păcate fenomenul există, de aceea trebuie conştientizat”, susţine preşedintele Asociaţiei pentru Sănătate Mintală.

Aceşti copii întrunesc de cele mai multe ori toate comportamentele pentru a putea pune diagnosticul de tulburare de spectru autist, dar autismul virtual nu se regăseşte încă în manualele de diagnosticare nici cel american, nici cel european.

,, Ar trebui cumva să facă o diferenţiere între copilul cu autism clasic şi autism virtual, pentru că aceşti copii cu autism virtual chiar au un potenţial de recuperare foarte, foarte bun.Dacă se confirmă autismul virtual mergem undeva chiar spre 90% recuperare faţă de posibilitatea de recuperare în autismul clasic de undeva între 48-50%”, a precizat Marius Zamfir.

Specialistul spune că în Vest diagnosticul de tulburare de spectru autist se pune foarte târziu, undeva peste 4 ani, şi de cele mai multe ori copiii primesc îngrijire, dar nu terapie. În opinia psihologului clinician, o parte din copiii cu această tulburare au şanse foarte bune de recuperare, dacă se începe intervenţia precoce.

,,Autismul nu este o boală. Nu există la momentul acesta niciun diagnostic medical care să evidenţieze tulburarea de spectru autist, nicio formă: nici prin RMN, nici prin analiză genetică, nici printr-o electroencefalogramă sau alte tipuri de analize. Şi nu există niciun tratament medicamentos care să vindece autismul,” a subliniat Marius Zamfir.

Potrivit preşedintelui Asociaţiei pentru Sănătate Mintală, singurii care pot ajuta în recuperarea copiilor cu autism sunt terapeuţii care au diverse formări în Terapia cognitiv-comportamentală, analiza comportamentului aplicată, logopedie, terapie ocupaţională, ludoterapie. Aceştia e pot interveni direct în îmbunătăţirea comportamentelor copilului cu autism.