Noua legislaţie farmaceutică europeană propusă de Comisia Europeană pune accent pe accesul pacienţilor europeni cât mai facil la medicamente, implicând şi "eliminarea tuturor barierelor care stau în calea comerţului paralel cu medicamente", a precizat Coralia Kreyer, preşedintele Asociaţiei Distribuitorilor Europeni de Medicamente (ADEM), în cadrul primei ediţii a dezbaterii Intellectual Property and New Health Challenges, organizată de 360medical.ro.
Problema discontinuităţilor în aprovizionarea cu medicamente o are nu doar România, ci şi întreaga Europă, iar în ultimii ani au fost deja adoptate măsuri de limitare a exporturilor paralele, dar care nu au ameliorat situaţia.
"Comerţul paralel cu medicamente este un subiect sensibil, cu atât mai mult cu cât în România, de cele mai multe ori, se vorbeşte în presă aproape exclusiv despre exportul paralel, în situaţia în care medicamentele nu se găsesc pentru pacienţi, iar acestea au lipsit destul de frecvent în ultimul timp din varii motive. Cert este că, la nivel european - ştiu din analiza pe care şi asociaţia noastră, o face şi asociaţia europeană la care suntem afiliaţi -, exportul paralel şi importul paralel la nivel european nu reprezintă o cauză sistemică", a precizat Coralia Kreyer.
Problemele principale care ţin de fabricarea medicamentelor, de calitate, de rambursări, de preţuri sunt cele care trebuie rezolvate prioritar, a subliniat preşedintele ADEM, care a atras atenţia că, în România, una din barierele care ar trebui eliminate este cea legată de nerambursarea medicamentelor aduse în ţară prin import paralel.
"Noua strategie farmaceutică face referire la un acces mai rapid, mai simplu la medicamente mai ieftine. Ar trebui ca şi autorităţile naţionale să ţină cont de acest aspect şi să continue demersurile în vederea rambursării medicamentelor aduse prin importul paralel”, a semnalat preşedintele ADEM, care a prezentat de mai multe ori această problemă autorităţilor române.
De cele mai multe ori, medicamentele aduse prin AIP sunt produse pentru tratamente cronice şi pentru pacienţi care beneficiază în mod legal de tratamente rambursate în sistemul de asigurări de sănătate din România.
,,În momentul în care produsele pot fi aduse în România, dar ele nu sunt incluse pe lista de rambursări, atunci este o piedică majoră pentru accesul la tratament şi noi vom iniţia o discuţie împreună cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru că trebuie să găsim o soluţie”, a spus Răzvan Prisada, preşedintele ANMDMR, în urmă cu o lună la o întâlnire cu presa când a prezentat o situaţie privind autorizaţiile de import paralel (AIP) în România.
În 2021 au fost emise 30 de autorizaţii AIP, 48 în 2022 şi anul acesta 3 astfel de autorizaţii. Peste 70% din totalul de autorizaţii de import paralel emise sunt pentru medicamente care se eliberează fără prescripţie medicală.
La Intellectual Property and New Health Challenges, manifestare care face parte din seria conferinţelor 360APT, Acces, Politici şi Terapii, preşedintele ANMDMR a admis că este nevoie şi de eforturi din partea autorităţilor de reglementare din România pentru a reduce durata procedurilor de compensare a medicamentelor, dar şi că ,,trebuie să existe un mod de a stimula aducerea în toate cele 27 de pieţe a medicamentelor, într-un timp rezonabil, pentru pacienţii din fiecare ţară”.
În strategia farmaceutică europeană se vorbeşte şi de creşterea competiţiei în piaţa europeană şi în opinia ADEM, ,,importul paralel este un instrument de competiţie, dacă nu chiar singurul al medicamentelor aflate sub patent”.
Legislaţia din Germania a introdus obligaţia ca cel puţin 5% din medicamentele eliberate în farmacii să fie importate paralel, însă procentul a fost redus la 2%.
,,Importul şi exportul paralel se desfăşoară doar în Uniunea Europeană şi în timp ce piaţa farmaceutică a crescut considerabil în ultimii ani, cifra importului a rămas constantă, la momentul actual este spre 3% din totalul pieţei farmaceutice. Nu distribuim un volum atât de mare în paralel pe cât s-ar crede, iar Germania a şi scăzut de la 5% la 2%”, a precizat Coralia Kreyer, în contextul în care acest import paralel creează economii de miliarde de euro sistemului de sănătate.
